Politica rațională și politica emoțională
Mi-am ales niste termeni prin natura lor abstracti, deseori confundati intre ei si poate de aceea se califica asa de bine pentru o introspectie. Sunt absolut convins ca pentru multi intelectuali minutiosi nu am spatiul intr-un articol sa clarific aceste doua valente ale politicii intre care pendulam, insa inteleg pe de alta parte ca tineretea nu imi justifica aceasta pretentie.
Ideea acestui articol nu mi-a venit pentru ca mi-am amintit de niste carti sofisticate, ci pentru ca am primit semnale din ce in ce mai frecvente ca as fi un tip empatic. Ei bine empatia se defineste oficial printr-o forma de cunoastere a altuia, in special a eului social, apropiata de intuitie; o interpretare a eului altora dupa propriul nostru eu. Personal o consider o calitate indispensabila a celor care prin pozitiile lor fruntase ne determina intr-un fel bunastarea. Capacitatea de a empatiza cel putin ca valoare strategica, te va ajuta sa prognozezi multe aspecte ce tin de relationarea ta cu oamenii, iar relationarea depaseste de multe ori ceilalti doi piloni ai omului admirat in societate, adica inteligenta si abilitatea practica. Exemplele se pot observa frecvent in mass-media romaneasca. Sa nu va mirati daca cei trei piloni sunt reprezentati dezechilibrat in personalitatea voastra, este ceea ce ne determina vocatia in functie de caz spre avocat,profesor,inginer sau mestesugar. Sa nu va mirati daca multi oameni va vor ataca carenta la abilitatea practica sau carenta in relationare deoarece oamenii asta fac de obicei, se compara si au nevoia lor psihologica de a simti un raport cat mai apropiat fata de tine.Distanta pe care eventual incerci sa o iei provoaca discomfort celorlalte persoane, pentru ca afecteaza raportul echilibrat intre tine si ei, iar in lumea competitiei ofera o oarecare tensiune ce se poate elibera cel mai usor in momentul in care justifici succesul celuilalt prin cele mai dubioase metode, adica in mediile mai inalte ai parte de cea mai murdara campanie de presa. Bineinteles ca exista si campanii de presa murdare justificate insa cred ca e mai alarmanta cutuma sociala din comunism de a ataca orice diferentiere, de a te lamenta de orice, e pur si simplu varianta negativista care te afunda mai tare in problemele tale. Asa ca nu va irositi emotional, sunt putini oameni care merita sa va vada regretul. Inca un argument pentru a-ti urma calea independent de parerile rautacioase ale altora este argumentul simplu din psihologie sociala care spune ca 40% dintre oameni sunt enervant de indecisi si nestatornici incat il vor urma pe cel mai puternic sau popular indiferent cu ce frecventa se schimba. Paradoxul interesant este ca accederea pe functii importante este asigurata in 80% din cazuri de loialitate asa ca e o provocare sa iti simti liderii de la inceput. Acesti oameni indecisi au o dificultate de a-si formula opiniile lor si se muleaza instinctiv pe opiniile altora. Asa ca sustinatorii sau acuzatorii tai sunt o problema foarte relativa cu sanse clare sa oscileze foarte mult in timp si cu sanse foarte mari in momentul in care atingi succesul social sa isi preschimbe opinia radical fata de tine. E interesant cat din natura ta si cat din campanii de marketing iti asigura faima sociala, pe care unii si-o doresc?
Aceasta incursiune in psihologia sociala sper ca a pregatit mai bine terenul pentru intelegerea politicii rationale si emotionale.
In linii mari noi oamenii suntem impartiti in trei tipuri de personalitate: actional,emotional si rational. Sa fiu mai precis personalitata noastra contine toate cele trei laturi insa de obicei una este mai proeminenta. Cu cat este mai proeminenta cu atat va intra in conflict cu persoane care au celelalte laturi la fel de proeminente. Actionalul doreste sa actioneze rapid fara prea multa teorie, rationalul doreste sa fie cat mai minutios si detaliat inainte sa actioneze iar emotionalul isi doreste sa simta ca celorlalti le pasa de el si este inclus in plan cu drag. Fiecare dintre cele trei personalitati are mai multe trasaturi care provoaca diferende intre cei trei, iar de aici marea nevoie in societate de a ne raporta la legi, regulamente si directive scrise cu scopul de a scoate cat mai mult din colaborarea dificila a oamenilor diferiti. Ei bine in functie de personalitatea lor oamenii rezoneaza intre ei mai bine sau mai rau, iar politica are nevoie de consimtamantul oamenilor si deseori isi muleaza mesajul pe ce isi doresc oamenii sa auda, pentru a rezona mai usor si de aici a primi prin alegeri puterea de a-si investi planurile in societate. Nu este o noutate ca emotionalul predomina in societate reprezentat in jur de 75% dintre femei si 40-45% dintre barbati, ceea ce influenteaza mesajele politice prin tipicul apel la emotional.’Inteleg suferinta voastra doamna’,’nu mai suportam sa vedem oameni umiliti in spitale’, exista multi oameni care nu mai au caldura pe timpul iernii” Fara indoiala este o realitate care iti da fiori dar nu stiu precis la ce scara se petrece acest lucru tocmai de aceea se discuta des la inaltele dezbateri politice. Aceste apeluri sunt de multe ori sageti ale opozitiei care sensibilizeaza foarte mult si nu poti riposta cu argumente logice tocmai de aceea politicile sociale aduc voturi si de multe ori pun mare presiune pe visteria statului. Iar statul se lasa de multe ori antrenat in aceste capcane ale cheltuielilor sociale, exista si ‘avantajul’ supraincrederii politicienilor care isi anunta raspunderea pentru cheltuieli iar de aici mai este un pas spre supraindatorare si faliment. Ei bine tarile latine au o istorie incarcata a falimentelor dupa 1800 Portugalia de 5 ori, Spania de 7 ori (in intreaga istorie de 13 ori), Uruguay 6 ori, Brazilia 7 ori si Argentina 5 ori . Cazul Greciei este interesant prin faptul ca din 182 de ani de cand si-a castigat independenta de sub Imperiul Otoman jumatate i-a petrecut avand interdictie de a lua capital de pe pietele internationale totalizand 5 falimente cu recuperare foarte grea si cu o pata foarte neagra pe credibilitate. Spre deosebire de acestea, tarile anglo-saxone nu au falimentat niciodata pe parcursul a 1000 de ani, iar Germania a falimentat cu ocazia primului razboi mondial. Aceste date istorice ridica intrebari asupra tipului de politici economice duse de nord si sud si care ar fi tendinta lor psihologica.
Politica rationala si politica emotionala au sustinatori numerosi care se dueleaza in argumente pe toate palierele sociale si sunt de multe ori inerte, de cele mai multe ori avand sustinatori fanatici. Cred ca una dintre metodele cele mai utile pentru a trage cele mai bune concluzii este analiza comparativa si voi descinde in a oferi cateva exemple atat din social cat si economic sau politic.
1. Cersetoria:
Ca si cauza poate porni atat din aspecte blamabile social cum ar fi abuzul de alcool, comoditate sau mizarea casei pentru un castig facil la ruleta sau pentru un business dubios cat si din cauze mai serioase, cum ar fi marginalizarea care poate veni din internalizarea unor convingeri morale ce interzic atingerea unor scopuri ce nu corespund cu convingerile asumate, ca exemplu ascetii sau scriitori radicali. Daca priviti pe strada cine ofera bani cersetorilor veti observa ca sunt in majoritatea lor oameni de conditie modesta si daca veti urmari cine trece impasibil sunt domnii cei mai eleganti. Sunt convins ca si acum daca mergeti in Spania crunt lovita de criza veti strange mai usor pentru un nou bilet de avion spre casa, decat daca mergeti sa faceti in Germania prospera acelasi lucru. Exista culturi mai reci ca Germania, Olanda, Finlanda si culturi mai calde ca Spania,Italia sau Portugalia. Exista culturi care incurajeaza cumpatarea si culturi care incurajeaza consumul, fiecare cu avantajele si dezavantajele lui. Ei bine ne aflam intr-un sistem social al colaborarii, al liberului schimb iar toate actiunile noastre sunt efectuate pentru a primi ceva in schimb. Omul sarac este mai generos cu cersetorii pentru ca poate empatiza mai usor cu ei, luptandu-se si el cu situatii limita. In plus mai exista speranta ca aceasta fapta filantropica sa fie contabilizata undeva si mai tarziu returnata, ceea ce pe moment ofera o liniste interioara. Omul prosper are rareori nevoia de a-si contabiliza fapte bune pentru ca increderea in sine il asigura ca va primi meritat. Omul prosper isi continua, cum spunea Milton Friedman, abordarea rationala asupra vietii , neintrerupt de depresii sau dragoste tipice emotionalitatii crescute si continua sa acumuleze.Vreau sa mai spun ca exista tari bogate sau sarace in care cersetoria nu se manifesta cel putin in randul propriilor cetateni, ma refer la tarile scandinave si China si asta din cauza ca se poate rezolva in baza unor politici rationale.
2. Cumpatare sau generozitate sociala:
In economie resursele sunt limitate iar alocarea lor cu tact poate sa priveze un timp o categorie profesionala, ca mai apoi sa se rasfranga pozitiv printr-o alocare inspirata pentru intreaga societate. Un exemplu actual ar fi alocarea mai multor resurse pentru sectorul IT romanesc care si-a demonstrat un oarecare avantaj competitiv cu efecte asupra intregii economii prin taxe si reconversie profesionala decat alocarea de resurse pentru pregatirea in domeniile umaniste la Litere, Stiinte Politice si Administrative sau Drept. Ei bine si facultatile se afla in circuitul economic si uneori sfideaza logica economica printr-un numar exagerat de locuri care vor consuma o resursa de timp si de bani cu potential redus de recuperare care isi va arata esecul in timp, insa public va iesi dupa ce nu va mai putea fi cosmetizat, adica tarziu.Tehnica de a tine gunoiul sub pres a fost intens folosita de Grecia dar si de Spania in cursul crizei economice cu efectele cunoscute. Politicile sociale din Spania, Franta sau Italia au afectat competivitatea acestor tari care prin rasfatarea propriilor cetateni, importa masiv forta de munca din Magreb si Europa Rasariteana, care in final isi va cere drepturile cu proportionala influenta in tarile respective.Valul de nonconformism social din Europa de Vest care este ponderat putin prin fluxul de imigranti ‘cuminti’ din nevoia de a strange bani pentru familiile lor, inflameaza emotionalul european si ii plimba pe occidentali irational pe un mit al antreprenoriatului omniprezent. O mare parte dintre occidentali staruie pe idea a avea un business cu 10-15 imigranti in conditiile in care politicul nu gaseste solutii contra disparitiei clasei de mijloc, cu exceptia Germaniei.
Austeritatea ar fi ideal daca ar fi o masura impusa de proprii cetateni prin cultura ca in cazul Germaniei decat impusa de catre stat. Cumpatarea nu o vad ca o taiere din frigider ci mai degraba o alocare cat mai mare inspre independenta financiara a ta, a familiei sau a comunitatii restranse in care traiesti. Asa ca pentru multi europeni cumpatati libertatea financiara este mai importanta decat epatarea bunurilor pe care le-ar putea avea. Consumersimul desantat romanesc a tranzactionat la banci libertatea financiara pentru masini si case, ma refer in special la romanul din clasa de mijloc, beneficiar al lefurilor crescute de la premierul Tariceanu incoace. Impactul economic reprezentat de disparitia clasei de mijloc va face ca cartile de dezvoltare personala atat de rasfoite dintr-o cale luminoasa sa te duca intr-o fundatura cat se poate de intunecata economic.
3. Mama si Tata:
Politica este omniprezenta exista si la nivel familial.Un cadru in care putem observa foarte usor indrumarile rationale sau emotionale este familia. Este foarte probabil ca majoritatea dintre noi sa avem o mama protectoare sau hiperprotectoare si un tata dur.Vine momentul decisiv in viata al copiilor de a se inscrie la facultate. Mama spune: ”lasa-l sa mearga unde-i place, lasa-l sa se faca artist, sculptor de exemplu.
Tata spune: ’eu vreau sa-l vad inginer, sa-l vad barbat il trimit la Poli’. Situatia este indecisa, paritate de 1 la 1, atunci invoci sfaturile psihologilor vocationali si il lasi sa faca ce doreste. Numai ca ce doreste el ar putea sa fie un capriciu molipsit de la prietenul lui cel mai bun, o emisiune care l-a captivat de la TV sau s-o fi inteles cu prietena lui din dragoste sa mearga impreuna la aceeasi facultate. Bineinteles ca cea mai buna solutie e sa mearga la un consilier in cariera si sa inteleaga personalitatea lui in ce domeniu poate sa aduca cel mai mare beneficiu lui si societatii. Urmeaza intrebarea daca va parasi cuibul parintesc, va studia in alt oras sau va studia in alta tara. La intrebarea aceasta mama va raspunde caracteristic sa ramana acasa ca cel putin strainatatea poate fi periculoasa. Tatal dintr-o rabufnire rationala zice : ’poate sa se duca, l-am tinut destul, are 19 ani poate sa isi vada de el si de viitoarea lui familie’. Ei bine aceste perspective iti pot imprima parcursul in viata si sa iti defineasca viata de adult fara sa iti poti inchipui cat de puternic. Succesul este o suma de decizii rationale de o anumita consistenta si durata de timp care de cele mai multe ori implica iesirea din spatial de confort. Asa ca timpul e limitat ca orice resursa in economie, caruia nu-i pasa de munca ta, de dragostea ta sau de viitorul tau si ramane sa iti pese doar tie.
4. Tari emotionale si tari rationale:
Desigur daca mi se permite terminologia de tari emotionale si rationale as vrea sa spun prin ce se diferentiaza. Nu ma pot apropia de nivelul profesorului olandez Geert Hofstede care s-a ocupat de trasaturile psihologice al diferitelor culturi, eu pot insa sa afirm cateva lucruri din experienta mea empirica care m-a purtat prin Spania si Germania.
Spania este o tara calda si ca clima si ca temperament. Ca exemplu de doua ori am ramas fara maruntis in autobus, neavand bancnote mari cate un calator binevoitor s-a oferit sa imi cumpere el biletul. La inceputul crizei premierul spaniol recomanda calduros cetatenilor spanioli sa nu mai lase bacsisuri grase cum se obisnuia in Spania, tocmai pentru ca erau bani care intrau numeros in economia subterana deci neimpozitabili. Guvernul spaniol observa ca incasarile la buget sunt insuficiente pentru a mai sustine paradisul social spaniol, iar aceasta recomandare putin ridicola anunta stramtoarea economica in care va intra Spania. A fost unul dintre semnalele subliminale din presa ca Spania o ia la vale, semnale care li s-a inteles importanta foarte mult incepand cu mesajele codate ale Chairman-ului Federal Reserve, Allan Greenspan care au si primit denumirea de Greenspeak cu celebrele conferinte de presa care isterizau lumea afacerilor din SUA.
Omul spaniol este un tip relaxat, nu pune mare pret pe timp,traieste un pic boem cu o pauza de siesta si cu multe povesti despre vreme, politica si fotbal, care il fac destul de simpatic.
Pe de alta parte va voi reliefa contactul meu cu lumea germana cu situatii relative similare. In Budapesta un aeroport in care aterizeaza multe aeronave cu nemti am pierdut avionul spre Belgia si a trebuit sa astept in jur de 6 ore pentru un nou zbor catre aceeasi destinatie. Facandu-mi o gaura in buget consistenta m-am gandit sa imi vand suvenirurile luate din Romania cu Dracula la nemti. Timpul trecea greu in asteptare asa ca daca tot am facut marketing la facultate de ce sa nu incerc sa vad cum functioneaza. Aveam cunostintele de germana de care sunt foarte mandru, hai sa incerc sa vand nemtilor suveniruri. Prima dificultate a fost de a tine pasul cu ei pentru ca aveau o viteza ce iti venea greu sa o perturbi mai ales ca atentia le era distrasa la telefon si la taxiul care ii astepta. Ma gandeam ca as fi putut vorbi cu cinci spanioli pana sa abordez un neamt, asta daca nu m-ar fi abordat spaniolii intai. Nu am reusit sa negociez nimic cu toate ca vorbeam germana si pe deasupra am primit si cate o privire acuzatoare care parca imi spunea ca nu stiu sa ma administrez. Legat de bacsis experienta mea din Dortmund la un prieten pe care l-am vizitat, am ramas stupefiat cand amicul meu este strigat de chelnerita sa ii inapoieze bacsisul pe care tocmai i l-am lasat. Ca si subiecte de discutie nemtii prefera lucrurile mai tehnice ca e vorba de IT sau masini sau diferite subiecte mai docte atat din stiinte exacte cat si sociale. Aceste trasaturi culturale nu puteau sa nu accentueze diferentele economice dintre cele doua societati .
In concluzie politica rationala cat si cea emotionala trebuie sa se afle intr-un balans, decidentii sa isi inteleaga afinitatile spre una sau cealalta si sa le amestece tacticos incat societatii sa ii creasca standardul la toate nivelurile. Nu de putine ori dorinta sincera de a face bine cetatenilor a declansat crize economice care au compromis viitorul unei tari prin dificila recuperare si izolarea fata de pietele financiare si partenerii economici straini. Politica e un mecanism foarte fin care trebuie reglat de cei mai priceputi si responsabili oameni, trebuie ferita de atacurile emotionale ale demagogilor care deplang public soarta cetatenilor si sa incurajeze o colaborare pentru ca echipele mari castiga mizele mari.Cred ca asa e cel mai rational.
Despre Autor
