Implicațiile lojei masonice P2 în România

Implicațiile lojei masonice P2 în România

Odata cu dezvoltarea cercetarilor privind activitatea Lojei P2, a fost imposibil ca masonería italiana, în întregul sau, sa nu intre în atenția opiniei publice. Din aceasta cauza, „Loja Marelui Orient”, încercând sa se delimiteze de P2 si Licio Gelli, a déclarât ca, în realitate, aceasta era o loja eretica, cu carácter secret. Aceste declarați au fost combatute cu succes de Marele Maestru, care a demonstrat cu documente ca propria loja era aeeeptata oficial de catre loja mama, „Loja Marelui Orient de Italia”.

Dar cine este Licio Gelli, aceasta figura enigmatica, protagonistul principal al acestui scandal ?

Viitorul „Mare Maestru” s-a nascut la Pistoia, în nordul Italiei, în anul 1919. La vèrsta de 13 ani va agresa fizic un profesor care avea idei antifasciste, fapt ce ìi va provoca exmatricularea din toate scolile regatului. Cinci ani mai târziu, se ìnroleaza pentru Spania împreuna cu fratele sau, în cadrul batalionului nr. 735 – „camasile negre”. Dupa încheierea razboiului civil se va întoarce în patrie, pentru ca în anul 1940 sa fie înrolat în cadrul regimentului nr.127 de infanterie. Transférât fiind la regimentul de parasutisti de la Viterbo, va suferi un accident si va fi trimis acasa. Devine din acest moment colaborator al nazistilor, ca persoana de legatura dintre acestia si armata italiana. Concomitent, se pune la dispozi^ia misearii de partizani din Pistoia, organízate de catre comunisti! italieni, pentru ca sa colaboreze cu serviciile militare italiene (SIM), prin intermediul acestora intrând în contact si cu serviciile engleze.

Ulterior, dupa eliberarea de catre aliați a regiunii, ìsi ofera serviciile „Serviciului Secret Militar – CIC – Counter Intelligence Corp” al celei de-a 5-a armate americane. Cu toate acestea, pe data de 8 septembrie 1944, partizanii, dupa ce l-au identificat ca si colaborator al nazistilor, ÎI aresteazä si inten^ioneazä sä-l omoare. Va fi salvai, în ultimul moment, de catre un lider al rezisten^ei locale, primind inclusiv un permis de libera trecere, având astfel posibilitatea de a se transfera în Sardenia.2 în timpul cercetärilor realízate de catre Comisia Parlamentara de Ancheta însarcinata eu activitatea Lojei P2, s-a relevât cä persoana care a intervenit personal în salvarea lui LG. nu era altul decât vütorul primar al Pistoiei, Giuseppe Corsini care a déclarât la momentul respectiv cä a colaborat eu grupul de partizani „Silvano Fedi”. Cu toate acestea, între anii 1946-1948 va fi supus urmäririi din partea Ministerului de Interne, fund suspectât de joc dublu în timpul razboiului.4 într-unul dintre rapoartele informative realízate de catre un membru al polirei se arata cä suspectul este „agent al servíciílor straine”, avându-se în vedere cu precadere servicíile din Est. Dupä începerea anchetei parlamentare, SISMI a pus la dispozi^ia Comisiei un document de uz intern în care se considera cä Gelli a devenit, imédiat dupa razboi, spion al serviciilor secrete din Est, care dupä metodologia clasica, a fost „adormit” pentru a-i permite sä penetreze ulterior sectoarele nevralgice ale statului italian. Dupä linistirea apelor, se va întoarce în Pistoia, unde va deschide o librarie colaborând în acelasi timp cu deputatul democrat crestin Romolo Diecidue între anii (1948-1958). Ulterior, va deschide o nouä societate intitúlate „Permaflex”, care se ocupa cu vânzarea de mobile, devenind un furnizor al armatei americane stagionate în Italia. în anuí 1963, va face o cerere pentru a intra în masonerie, dar a trebuit sä astepte trei ani, deoarece arci membri au adus în discute trecutul säu nazist. Va fi totusi acceptât în anuí 1965, reusind caînscurt timp, cu ajutorul avocatului Roberto Ascarell i (la acea data „Mare Maestru Adjunct”) sä evolueze pe scara ierarhicä. Dupä 1969 va face parte din loja P2, unde va ìndeplini, din 1971, funcrja de secretar organizatoric. Este momentul în care, în interiorul organiza^iei, se va deschide o luptä pentru putere, LG. fund liderul unei factum eunoscutä sub numele ” Gruparea Licio Gelli/ P2″.

în aceastä perioadä încep sä pätrundä în lojä militari, funcionari ai serviciilor secrete, oameni de afaceri sau grade înalte din cadrele Gärzii de Finanze si Carabinieri. De aceea, noua grupare va concentra un important pol de putere care va determina luarea unei pozrrji din partea celorlal^i frati situaci în alte loje. Astfel, în anuí 1974, cu ocazia întâlnirii de la Napoli a celor mai inalai exponent ai masoneriei italiene, s-a luat în discute situala existentä în interiorul Lojei P2. O parte dintre participant^ doreau decapitarea lui Gelli, acesta fiind considérât un element periculos pentru masonerie. Acest eveniment nu a avut loc, ceea ce a demonstrat cä pozrrja lui Gelli era puternicä, pentru ca, în anuí 1975, sä fie confirmât în fuñcția de „Mare Maestru” al lojei P2.

Ceea ce a socat opinia publica, la momentul 1981, a fost cä pe lístele lojei se gäseau, príntre personalità^ ale momentului, persoane care de^ineau funeri importante în serviciile secrete, armata, carabinieri, numirea acestora în f uncrji f iind foarte apropriatä cu data inträrü în lojä. Pentru a exemplifica, ìi numim pe urmätorii: Giovanbattista Palombo, Franco Pichiotti, Giulio Grassini (director din 1978 al SISDE – Serviciul pentru informaci si siguran^ä democratica), Pietro Musumeci (nr. 2 în SISMI- Serviciul pentru informati si sigurantä militara), Vito Micelli (conducätor al SID-Serviciului de informaci al apärärii – între anii 19781981), coloneii Gianadelio Maletti (deja sef al sectiei D din cadrul SID)1, Antonio Viezzer (secretar al sectfei D din cadrul SID), Giovanni Battiata Minerva (SID) si capitanul Antonio Laleruna (comandant al NOD în SID); în Garda de Finanze, Orazio Giannini (sef al Gärzii de Finante între anii 1978-1981), Pietro Spaccamonti, Luigi de Santis, Giuseppe Siracusani si Giovanni Allavena – generali de armata, Donato Lo Prete (seful statului major între anii 1974-1978), Raffaele Giudice (comandant general, 1974-1978), în marina militara, amiralii Vittorio Forgiane, Achile Alfani si Giovanni Torisi (în anuí 1977 a de”Çinut funcrja de Cef de Stat Major al Marinei si ulterior al Apärärii). La acestia se adäugau Osvaldo Minghelli (Siguranta Publica) si Federico Umberto Amato (sef al Biroului Afaceri Rezervate al Ministerului de Interne). La nivelul oamenilor de finanze se gäseau Michele Sindona, Roberto Calvi (Banca Ambrosiano), Alberto Ferrari (Banca Nazionale de Lavoro), Giovanni Cresti (director general al bancii Monte dei Paschi di Siena). In sectorul mass-media era Angelo Rizzoli (detonator al mai multor cotidiene, printre care cel mai important era „Corriere della Sera”), Franco di Bella (director la acelasi ziar). In domeniul justitiei, printre cei mai importanti se regäseau Carmelo Spagnolo (prim presedinte al Currji de Casale) sau Ugo Zilletti (vicepresedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii), la care se adäugau senatori, deputaci, ministril, înarÇi funzionari afla”Çi în funche în principalele ministère.2

Dintre personalitättle actúale se gäseau pe liste: Silvio Berlusconi (actualul presedinte al Consiliului de Ministri, proprietär al grupului Mediaset si al echipei de fotbal A.C. Milan), Maurizio Constanzo (director al postului de televiziune Canale 5 detinut de Silvio Berlusconi) sau Emanuelle Vittorio Savoia (nu se cunoaste care dintre ei, tatäl sau f iul, descendent direct ai casei regale italiene)3.

începând cu 26 ianuarie 1982, data la care Comisia Parlamentara de Ancheta si-a ìnceput activitatea si pana la 12 iulie 1984, când a fost prezentat în fata Parlamentului raportul de activitate si concluziile, au fost efectúate 147 de sedinte. In timpul lucrärilor, au fost individuate 8 directii principale. Acestea sunt:

1. persoana si cariera lui Licio Gelli, originea influenti sale si modul în care a exercitat-o în interiorul lojei P2, în relace cu masonería oficiala, organizarea interna a P2 si raporturile dintre grupul dirigent si membrii simpli.

2. compromisurile Lojei P2 cu terorismul.

3. legäturile cu serviciile secrete si elita militara.

4. legäturile si penetrarea lojei P2 în administraba publica si magistratura.

5. legäturile si penetrarea în lumea politica.

6. legäturile cu lumea afacerilor.

7. spatiul mass-media.

8. canalele si obiectivele legäturilor internationale ale Lojei P2.

Referindu-se la punctul nr. 8 din lista enuntatä mai sus, putem face urmätoarea observare: Analizând dosarele de arhivä, s-a observât cä, de-a lungul timpului, au existât contacte între Licio Gelli, P2 sau arti membri ai organizatiei si servicii secrete apar*Çinând urmätoarelor state: Argentina, Cuba, Bulgaria, Egipt, Israel, Panama, S.U.A, Siria, U.R.S.S., Spania, Elvezia, Franca, Grecia, Anglia, Germania, Uruguay, Ungaria si Vatican. Contartele erau facilitate de persoane aflate în interiorul serviciilor secrete italiene, prin care se intermediau afaceri ce priveau traficul de petrol, armament sau îmbracaminte. Analizând, de exemplu, acest element, Comisia a descoperit existence unei relatii privilegiate între societari detenute de Licio Gelli în Italia si Romania. în urma acestor afaceri, „Marele Maestru” a pus bazele propriului imperiu financiar. în timpul anchetei, mai multe persoane, întrebate fiind de natura relator avute cu Licio Gelli, au déclarât cä acesta se prezenta ca un prosper om de afaceri pe plan international, detinând relatii personale cu preceding ca Juan Perón (presedintele Argentinei), Nicolae Ceausescu (presedintele R.S.R) sau Ronald Reagan (presedintele S.U.A).

Referitor la legäturile avute cu  Ceausescu si Romania, acestia au déclarât cä Gelli se lauda frecvent cä, în calitate de om de afaceri, are legäturi speciale cu Ceausescu. Unul dintre anchetat a déclarât cä, la auzul acestei vesti, l-a rugat pe Gelli sä intervinä personal pe lânga autoritàrie romàne pentru rezolvarea unui caz special. Acesta se referea la situala unei tinere italience, care aflându-se într-o excursie în Romania, s-a îndragostit de un tânar cu care a avut si un copil. Intentionând sä se întoarca în tarä, dorea sä fie acompaniatä de tatäl copilului, dar autoritarie romàne refuzau acordarea vizei; acest eveniment avea loc în anuí 1976, iar Gelli a luat legatura cu un anume domn Ciobanu, consilier comercial în cadrul Ambasadei Romàne la Roma si cu ambasadorul Florian Chiriac. în urma intervenne!, situala s-a rezolvat imédiat, cuplul reusind sä päräseascä tara.

O femeie din comuna Lupşa, judeţul Alba, este moştenitoarea unei părţi din imensa a lui Gelli decedat  la vârsta de 96 de ani. Gabriela Vasile a devenit soţia lui Lucio Gelli în 2006, după ce anterior a fost îngrijitoare în locuinţa acestuia. Femeia are 48 de ani şi va împărţi averea cifrată la peste un miliard de euro cu cei trei copii ai magnatului din prima căsătorie.

Gabriela Vasile (48 de ani), care s-a născut în Lupşa, o comună din Munţii Apuseni, la 100 de kilometri de Alba Iulia, este a doua soţie a lui Licio Gelli, decedat pe 15 decembrie 2015, în vârstă de 96 de ani. Aceasta a fost angajată îngrijitoare în vila somptuoasă a italianului de lângă Florenţa în anul 2000. Ulterior, Licio Gelii a fost condamnat la închisoare pentru infracţiuni economice, dar vârsta înaintată a acestuia a făcut ca judecătorii să decidă efectuarea pedepsei în arest la domiciliu. În aceste condiţii, Gelii a cunoscut-o pe Gabriela Vasile, cea care avea să îi devină soţie în anul 2006.

Este doar o introducere, revenim.

Sursa : pro quest

Despre Autor

Lasă un răspuns