Zbor

Orice viață începe cu o bătaie de inimă…  orice drum începe cu un pas, iar orice dorință împlinită începe cu un vis. N-ai nevoie de prea mult curaj pentru a visa, dar ai nevoie de curaj pentru a încerca să-ți transformi visele în realitate.

Dar zborul?… să înceapă oare zborul cu o simplă bătaie de aripi?… dacă ne gândim că oamenii sunt, așa cum spunea Nichita Stănescu, ,,păsări cu aripile crescute inlauntru” , atunci totul pare simplu și natural.

Dacă visezi și tu să poți zbura într-o zi sau chiar dacă zici că așa ceva n-o să ți se întâmple niciodată, te invit să-l ascultăm împreună pe Doru Baciu, care și-a făcut din pasiunea pentru zbor o profesie care îi transformă fiecare zi în bucurie. 

Doru e un tânăr bolnav de cer… care ne învață să ne simțim liberi, între cer și pământ…

Între două salturi, mi-a răspuns la câteva întrebări.

– Câți ani aveai când ai sărit prima oară cu parașuta?

– Aveam 16 ani, e vârsta minimă de la care se poate începe practicarea acestui sport. Statisticile spun că persoanele mature sunt cele mai hotărâte și motivate, de multe ori cei ce încep prea devreme abandonează undeva pe la 20-25 ani, când intervin problemele financiare, iubita, întemeierea unei familii, problemele sociale din România. În România cel mai vârstnic parașutist activ are 62 de ani.

– Ce-ai simțit înainte de primul tău salt?

– Sentimente de nerăbdare, o emoție nemaiîntâlnită dar nu de teamă, ci doar de necunoscut și multă multă bucurie.

– Care e întâmplarea care te-a marcat cel mai mult de când practici parașutismul ?

– Sunt multe, având în vedere că am 3200 salturi, una a fost în 2004 când am scos parașuta de rezervă afară din avion și în 2012 când am trecut prin parașuta unui elev de-al meu, amândoi am rămas doar cu o sperietură, câteva leziuni musculare și haine rupte.

– Ce calități trebuie să aibă un parașutist ?

– O dezvoltare armonioasă a organismului, viteză de gândire și reacție corecte, motricitate, capacitatea de însușire a cunoștințelor și aplicarea lor în cel mai corect și serios mod, capacitatea de a lua deciziile cele mai corecte, simple și eficiente, dezvoltarea unui caracter personal imbunătățit zi de zi și multe altele.

– Ce te-a făcut să îndrăgești parașutismul?

– Dragostea de parașutism mi s-a transmis din familie, de când eram un copil am tânjit la așa ceva văzându-l pe tatăl meu care e un experimentat parașutist și văzându-i fotografiile mamei mele.

– Ai vreun ritual înainte de a sări cu parașuta?

– Mă rog Domnului să mă ocrotească împreună cu toți participanții la activitate și ca orice parașutist responsabil fac o verificare completă a echipamentului înainte de salt.

– Descrie-mi starea de zbor sau ce simți când ești în cădere liberă.

– Dacă păsările sunt libere să zboare, ei, atunci suntem și noi preț de câteva secunde sau chiar și un minut sau mai mult dacă sărim de la o înălțime mai mare sau dacă folosim costumul cu aripi… e o stare de bine, simți cum îți pulsează sângele în vene, inima cum începe să îți lovească pieptul de parcă ar vrea să iasă, o respirație adâncă și ești în gol, primele 2 secunde pentru începători e ca și cum ți-ar ajunge stomacul în gât, unii uită că mai există sau chiar sunt speriați de necunoscut, alții sunt de-a dreptul copleșiți de golul dinaintea lor, dar pentru cei cu experiență e momentul de libertate deplină, urmat de alarma timpului scurt ce urmează și o concentrare la ceea ce trebuie făcut în acel salt în gol și acționarea deschiderii parașutei prea puțin zdruncinătoare sau șocantă, ce totuși te trezește la realitate – ești aflat suspendat sub parașută și începi să zbori deasupra solului printre curenții de aer și vezi cum pământul cu un orizont nemaiîntâlnit de larg începe să se îngusteze… solul își face apariția, ceea ce te scoate de-a dreptul din vis și îți arată că doar păsările zboară cât vor ele, iar noi suntem limitați din acest punct de vedere, având doar posibilitatea de a repeta experiența din nou și din nou și din nou… 

Dacă vrei să să îți testezi curajul sau dacă vrei să afli mai multe despre parașutism  îl poți găsi pe Doru la Skydive Transilvania unde e instructor și președinte, sau la Aeroclubul României. Ce zici?…