Vocea Clujului. O poveste de viață.

Am citit zilele acestea un manual de jurnalism… concluzia a fost că, dacă aș scrie după normele de manual, nu m-ar citi nimeni. Dar nimeni.

Jurnalismul în presa scrisă, jurnalismul ca la carte, nu cred că mai ține pasul cu preferințele de lectură ale cititorilor. Îi plictisește, nu îi convinge să citească. Haideți să fim serioși. Lumea nu mai citește. Un om care nu are dispoziție și chef să îl citească pe Caragiale, de ce te-ar citi pe tine, un ilustru necunoscut?

Am reținut o vorbă din ,,Filantropica”: ,,Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană.” Mâna întinsă de jurnaliștii cu tendințe, spre oamenii politici potentați ai vremii, primește pomană de la aceștia, dar ei nu sunt citiți. Cu toate acestea, oamenii politici, în prostia lor, îi plătesc. Iar ziarele supraviețuiesc, din pomană politica, necitite de nimeni. Dacă ar fi să trăiască din accesări ar dispărea subit și fără discuție. Mă întreb, totuși, de ce ai plăti pe cineva să te laude, când acel cineva nu e citit, la ce îți folosesc elogiile urlate în deșert? Și totuși, narcisistic, politrucul e satisfăcut. Își vede numele adulat în ziar. Ziaristul e mulțumit, își ia banul. Cel care pierde e publicul.

Lansăm un nou ziar, care va întinde mâna doar spre voi, cititorii. Nu vrem pomana voastră, vă cerem doar câteva minute din timpul vostru zilnic, în care să ne citiți povestea pe care v-o vom spune. Dacă o veți citi cu plăcere, și noi vom fi mulțumiți. Ziarul va trăi din publicitatea obținută pe piața reală, va avea parte de publicitate dacă va fi citit. Dacă nu, va dispărea. E o tentativă temerară, totul sau nimic. Vrem să ne demonstrăm nouă că oamenii mai citesc încă, dacă au ce; că îi mai interesează încă lumea în care trăiesc, dacă li se prezintă nedisimulat, fără manipulări.

Nu vom face jurnalism de manual, vă vom spune doar o poveste. Nu vom fi jurnaliști, vom fi doar o voce care-și va povesti gândurile. Vom scrie povestea reala, despre lumea în care trăim, în care binele de cele mai multe ori e învins de rău și în care toți balaurii se dau feți-frumoși. Uneori romanțată, cu iz de pamflet, alteori grotescă sau sinistră, exact cum e viața. Vom spune lucrurilor pe nume, pe bune. Nu vom putea substitui o redacție întreagă, nu ne propunem acest lucru. Facem un ziar în care să prezentăm o viziune, proprie și originală, asupra lumii în care trăim. O lume care trebuie spusă, exorcizată în cuvinte, fiindcă altfel devine insuportabilă.Un rău vădit e mai bun decât un rău ascuns, insidios.

Vocea Clujului.

Doar o poveste, nimic mai mult.

Articol scris de Florin Moldovan

Despre Autor