Timbrul de poluare ilegal !

1

Taxa de primă înmatriculare nu are viaţă lungă, indiferent de forma sub care se plăteşte ea. Încasările din timbrul de mediu, după cum se numeşte acum această taxă, sunt puse sub semnul întrebării, pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene fiind un proces care ar putea schimba, din nou, legislaţia în domeniu. Concluziile avocatului general Melchior Wathelet sunt net defavorabile statului român în procesul deschis de un cetăţean nemulţumit de aplicarea taxei. Singura scăpare este că aceste concluzii nu sunt obligatorii pentru judecătorii Curţii, dar cutuma arată că acestea sunt definitorii în luarea deciziei. Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României în faţa CJUE, nu exclude posibilitatea modificării legislaţiei naţionale în materie, în urma acestui proces.

Taxa de primă înmatriculare a apărut în 2007, la momentul aderării României la UE, cu scopul de a descuraja importul de maşini second hand din Uniune, având în vedere că se preconiza o avalanşă de autovehicule foarte vechi şi poluante. Taxa a fost considerată contrară dreptului comunitar privind libera circulaţie a mărfurilor, pentru că trebuia plătită numai de maşinile de import, cele autohtone fiind scutite de o astfel de taxă. Legislaţia naţională a suferit mai multe modificări astfel încât ea să corespundă legislaţiei UE; penultima formă impunea plata taxei pentru orice maşină nou înmatriculată în România, indiferent dacă este importat sau produsă de industria autohtonă. Tot nu a fost bine, aşa că taxa s-a transformat în timbru de mediu ce trebui achitat la primul transfer de proprietate asupra maşinii înregistrat de la adoptarea textului legislativ, ceea ce a impus plata taxei pentru orice autovehicul, inclusiv pentru cele deja înmatriculate în România, dar care nu au achitat vreo formă a taxei.

Procesul de pe rolul CJUE a fost generat de Ilie Niculae Nicula care a dat în judecată Administraţia Finanţelor Publice Sibiu şi Administraţia Fondului pentru Mediu. Nicula a vrut să recupereze valoarea taxei de poluare impusă prin OUG nr. 50/2008 şi plătită în 2009 pentru autovehiculul BMW, cumpărat din Germania, alt stat membru UE. În contul acestei taxei, Nicula a achitat 5153 lei, aproximativ 1200 de euro. În baza OUG nr. 9/2013, care a abrogat legislaţia anterioară în materie, Nicula a solicitat returnarea banilor plătiţi, dar justiţia naţională a decis că taxa s-a transformat în timbru, iar Nicula nu are nimic de primit; mai mult, noua valoarea a taxei/timbru este de 8126,44 lei, deci a devenit dator cu 2973,44 lei. Tribunalul Sibiu a ajuns la concluzia că are nevoie de precizări din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a soluţiona problema.

Cauza C-331/13

Cauza C-331/13 a ajuns în ultima fază de judecată, avocatul general Melchior Wathelet prezentându-şi deja concluziile. „Prezenta cauză se înscrie într o listă lungă de cauze româneşti cu privire la compatibilitatea cu articolul 110 TFUE a taxei pe poluarea cauzată de autovehicule. În special, aceasta ridică problema dacă autorităţile fiscale române au dreptul de a păstra în temeiul unei taxe noi de aceeaşi natură şi cu acelaşi obiect, numită „timbru de mediu”, suma care a fost percepută în temeiul taxei pe poluare incompatibile cu dreptul Uniunii”, se arată în introducerea Concluziilor.

Aprecierile făcute de Melchior Wathelet nu sunt deloc în avantajul statului român. Potrivit acestuia, „statul membru este obligat, în principiu, să restituie impozitele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii. În plus, atunci când un stat membru a perceput taxe cu încălcarea dreptului Uniunii, justiţiabilii au dreptul nu numai la restituirea taxei astfel percepute, dar şi a dobânzilor aferente acesteia, din momentul plăţii taxei”. „În consecinţă, România este obligată să restituie taxa pe poluare domnului Nicula”, susţine Wathelet în Concluziile prezentate Curţii.

Guvernul României a arătat în faţa CJUE că nu poate proceda la restituirea tuturor banilor încasaţi în baza OUG nr. 9/2013 pentru că suma s-ar ridica la aproximativ 3,3 miliarde de lei milioane de euro, la care se adaugă dobânzile, pentru că bugetul statului ar fi destabilizat; Nicula a susţinut că sumele încasate se cifrează la circa 730 milioane de lei, fapt neconstestat de statul român, după cum precizează Wathelet

Legislaţia România contravine legislaţiei UE

Cele mai dure aprecieri ale avocatului general ar putea determina o nouă schimbare a legislaţiei naţionale privind taxa/timbrul de mediu, cu mari implicaţii financiare atât pentru bugetul de stat, cât şi pentru proprietarii de autovehicule. Wathelet consideră că statele membre pot impune taxe noi pe vehicule din raţiuni legate de politica de mediu sau politica generală, dar în asemenea manieră încât să nu contravină legislaţiei UE

„Considerăm, aşadar, că, în special în urma pronunţării Hotărârii Tatu (EU:C:2011:219), citată anterior, autorităţile române trebuiau să aleagă în realitate între două opţiuni pentru a se conforma cu obligaţiile ce le revin în temeiul dreptului Uniunii: fie desfiinţarea taxei pe poluare şi rambursarea sumelor percepute în temeiul acestei taxe contribuabililor care o plătiseră deja, însoţită de introducerea sau de neintroducerea unei taxe noi conforme cu articolul 110 TFUE pentru viitor, fie menţinerea taxei pe poluare (indiferent de denumire), dar să o solicite fără întârziere şi de la proprietarii de autovehicule de ocazie înmatriculate deja în România”. Avocatul general Melchior Wathelet consideră că „România poate evita orice risc bugetar prin modificarea OUG nr. 9/2013, astfel încât să impună plata timbrului de mediu proprietarilor de vehicule de ocazie înmatriculate deja în România în momentul intrării în vigoare a OUG nr. 50/2008 şi care erau la acea dată scutite de taxa pe poluare”, se arată în document.

Iar, în ceea ce priveşte solicitarea Tribunalului Sibiu, avocatul general susţine că „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim naţional de impozitare a vehiculelor precum cel instituit prin articolele 4 şi 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.”

Radu: „Posibile revizuri legislative”

„În cauza Nicula, România a trimis observaţiile scrise şi a participat şi la faza orală în faţa Curţii de la Luxemburg”, a declarat pentru Focus Energetic Horaţiu Radu, agentul guvernamental care reprezintă România în faţa CJUE. „Concluziile Avocatului general au fost depuse ulterior fazei orale. Avocatul general este şi el parte în procedură, fiind independent şi imparţial. Nu este obligatoriu ca instanţa de la Luxemburg să ţină cont de concluziile sale, a căror valoare este egală cu a celorlalte părţi din procedură. Concluziile acestuia se depun după încheierea procedurii şi înaintea pronunţării hotărârii. Practic, în această cauza, următoarea fază va fi pronunţarea hotărârii care va fi obligatorie pentru toate cele 28 de state UE, nu doar pentrut România. Practic, hotărârea va răspunde întrebării preliminare adresate de Tribunalul Sibiu şi, în funcţie, de concluziile Curţii de Justitie, este posibil să fie necesară o revizuire a legislaţiei interne în materie”, a completat Horaţiu Radu.