Florin Moldovan | | Vocea Clujului

Un dinte din față. Despre iubire și multă ură

18/02/201818/02/2018 Miskin

Pe scurt – am un iepure. Într-o seara, m-am prefăcut că-l arunc în sus, mi-a sărit din mână și, după un dublu salt cu răsucire, a aterizat drept în bot și-n lăbuțele din față. După un schelălăit nefiresc de 3-4 secunde, a început să meargă șchiopătând și își lingea buzele de parcă tocmai i se făcuse o grozavă poftă de-un morcov mare, proaspăt scos din pământ. N-avea poftă de nimic, doar un dinte din față rupt de la bază. Speriat că-mi moare iepurele, am pus mâna pe el să-l mângâi.…

Orb la orb nu scoate ochii

22/03/201329/03/2013 Miskin

Stăteam la stop în Piața Mihai Viteazul, eram prima mașină la semafor. Pe trecerea de pietoni, îmi atrage atenția brusc un zgomot ciudat și nelalocul lui. Cineva lovea asfaltul ritmic, nervos, cu un băț lung și gros. Un nevăzător își căuta drumul cu bățul, prelungirea organelor sale de simț. Grea și anevoioasă îndeletnicire, dat fiind asfaltul nostru plin de găuri și cu denivelări ce-l induceau în eroare. Se oprea la câțiva pași, câte-o secundă, când lovea ceva ce nu era asfalt neted – brusc, se oprea ca în fața unui…

Nu, nu vine primăvara…

15/03/201329/03/2013 Miskin

Astăzi vine iarăși iarna Primăvară, nu mai vii Cei ce cred în anotimpuri, Sunt sau proști, sau mari copii. În nimic tu nu mai crede, Anotimp sau vorbă-n vânt În nimeni nu te încrede De-i e faptă, sau cuvânt. Căci în viață legea-i roata Ce se-nvârte pentru toți Dar mereu îi duce soarta Mai în sus pe idioți. Primăvară azi e omul Prima oară de-l cunoști Așteaptă să treacă timpul… Și-or să-i mai cadă din măști… Iarnă-s toți și plini de gheață Îmbrăcați în primăveri Anotimpuri…

Dau nebunul meu pe-un rege? Ori suntem nebuni, ori nu mai suntem!

09/03/201329/03/2013 Miskin

Pe tabla de șah a politicii românești… șah pe dracu! la ce nivel au politicienii noști, mai degrabă tabla de table… mda, dar atunci nu mai merge jocul de cuvinte cu nebunul și regele… nu mai merge pe dracu! mai contează?! Mai contează ceva în țara asta? Pe tabla de șah a politicii românești, așadar, pe lângă stafidiții pioni cu/(că) care am fost obișnuiți până acum, pe lângă nebuni, cai și cai breji și iepe, ce stau capră… de fapt, stai că asta-i din alt film… din altul pe dracu!…

Traseiști fără principii și traseiști din principii – la vremuri noi, tot același gunoi

07/03/201329/03/2013 Miskin

Prea ne-am obișnuit să catalogăm oamenii fără a ține cont de contexte și de nuanțe fine. Prea din topor judecăm și oamenii politici. Traseismul în politică este înjurat și disprețuit ca trădare și oportunism. Iubim trădarea, dar îi urâm, desigur, pe trădători. E plin de traseiști, politica e-o curvă, dar nu toți traseiștii sunt la fel. Există două tipuri principale de traseiști: – traseiști din principii, curve morale, ajunse curve din cauza coloanei vertebrale prea drepte – traseiști fără principii, curve imorale, ajunse curve cu ajutorul coloanei vertebrale deosebit de…

Cum să linșezi mediatic un politician – singura metodă cu succes garantat

03/03/201329/03/2013 Miskin

În țara asta un politician nu dispare de pe scena politică atunci când îl linșează presa, ci cand mass media îl ignoră. Băsescu – atacat furibund, nu a fost învins. Vadim – atacat furibund, intra în parlament. Când toată presa l-a ignorat, PRM a devenit partid neparlamentar. Boc, criticat furibund, a câștigat la Cluj. PP-DD, batjocorit și criticat, a obținut un scor extraordinar pentru un nou partid. Românul simpatizează cu cel lovit de multe ori, îi împărtășește viciile și empatizează cu ele, fiindcă și el le are. Cel atacat știe…

Grădina Botanică – încă un loc iubit în minus din inima Clujului

25/02/201329/03/2013 Miskin

M-am dus și eu într-o zi mai călduroasă de februarie, pe la amiază, ca tot omul, zic: să mă plimb un pic, fiindcă tare mă durea capul de atâta nemișcare. Unde să te plimbi în Clujul ăsta mare? S-o iau prin Parcul Mare, sau Central, cum s-o mai fi denumind, zic: mai bine nu. Că de mare e mic și de lung e scurt, de lat e îngust și de jur împrejur, fiind central, roiesc mașinile cu gazele de eșapament de n-am făcut nimic cu toată plimbarea, numai îmi agravez…

Cealaltă moarte a Ioanei d’Arc – sau ce aș mai vedea o dată

24/02/201329/03/2013 Miskin

Puține sunt spectacolele de la Teatrul Național, care merită văzute și revăzute de câteva ori. Cealaltă moarte a Ioanei d’Arc e unul dintre ele. L-am văzut prima oară acum vreun an, acum l-am revăzut și senzația pe care o ai la finalul piesei e că nu te-ai da dus… l-ai mai vedea o dată. E un spectacol plin de conținut, cu o Ioana care își repetă rolul pe scenă punându-și întrebări asupra rolului său pe scena vieții. Dumnezeul din piesă e unul umanizat, rupt în coate, cinic și inteligent, cu…

Nimeni pentru unul și niciunul pentru toți

21/02/201329/03/2013 Miskin

La 30 de ani, după o îndelungată, vastă și temeinică experiență de viață socială, profesională, intimă și de orice altă natură umană, am înțeles cu adevărat un adevăr capital, o piatră de temelie, singura pe care se poate sprijini orice fel de reușită în viață: nimănui nu-i pasă de nimeni, suntem fiecare pentru fiecare, o societate formată din oameni singuri împreună, însingurați de interese strict individuale, chiar și atunci când se află ,,launloc”, în muncă, în viață, în politică, în dragoste, în ură, în cultură, în incultură, în orice. În…

Tartuffe: Covor roșu, 6 îngerași pe masă și unul pe scenă

02/02/201329/03/2013 Miskin

Premiera piesei Tartuffe. E cu Eva Crișan. Studio Euphorion: o sală mică, pătrată, sau cel puțin mie așa mi se pare, te simți ca acasă… în primele locuri ești cu picioarele pe scenă. De data asta, pe covorul roșu, în mijlocul căruia este așezată o masă mare, dreptunghiulară. Pe masă o lumânare, iar în jurul lumânării, 6 îngerași… i-am numărat de câteva ori, ca să nu greșesc. În sală mă așteptau acordurile unei melodii din alte timpuri, o melodie caldă, jucăușă. Deja îmi vine în minte titlul editorialului. Fiindcă sunt…