Femeia din ortodoxismul perimat

Credinţa noastră e un şir de manifestări de idei ce au o componentă subiectivă, ilogică. Orice are acest caracter subiectiv este sau aproape că este perisabil, supus timpului. Există o cunoaştere apriori care nu e tinută nici de senzaţie nici de manifestările obiectelor pe care le percepem în sinele nostru prin reprezentare. Această cunoaştere apriori  e unica care merită a fi socotită temeiul oricărui model de conduită umană. Timpul şi spaţiul reprezintă două categorii ale cunoaşterii apriori, restul e doar percepţie realizatムde simţuri asupra lumii sensibile, urmată apoi de…

Read More

Minciună, seducţie şi dominaţie

Ar fi o axiomă să spunem că toţi minţim într-o măsură mai mare sau mai mică? Şi ce ne determină această conduită imorală? Factori exclusiv subiectivi (pervertirea spiritului) ori factori obiectivi (pragmatismul actual) sau cumularea ambilor? Pornind de la Filoctet a lui Sofocle, prima atestare în omenire a minciunii colective, Liiceanu a încercat să răspundă la întrebarea anterioară. Minciună individuală şi cea colectivă nu se exclud, ele pot coexista, influenţându-se reciproc. Totuşi este necesar înainte de a trata minciuna individuală şi o reliefare a celei colective. În „Despre minciuna”, Liiceanu…

Read More