Șoferul Mihai Seplecan și consilierii domniei sale în comunicare sunt rupți de realitate!
PSD Cluj amintește opiniei publice că în momentul în care reprezentanții PSD propuneau și susțineau construirea Spitalului Regional de Urgență la Cluj, dl. Mihai Seplecan era doar un asistat social pe bani publici, ca să nu spunem o căpușă a banilor publici.
Șoferul politic al dlui. Marius Nicoară, dl. Mihai Seplecan trebuie înainte de orice considerații publice, rupte de realitate, să-și prezinte CV-ul pentru a demonstra că nu a fost un asistat social pe bani publici.
În ceea ce privește Spitalul Regional de Urgență:
Construirea unui nou spital de urgenţă în cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca a început în 1995, fiind oprită după doar un an, în care s-au cheltuit un milion de lei. În 18 ani, clădirea a ajuns o ruină invadată de buruieni, fiind pasată între autorităţi incapabile să îi găsească un rost.
La mijlocul anilor ’90, se dorea a fi cel mai nou şi mai modern spital de urgenţă din Cluj-Napoca, ridicat în cartierul Mănăştur. Lucrările au început în 1995 şi s-au oprit după un an, în lipsa finanţării, dar nu înainte de cheltuirea unui milion de lei. De 18 ani, spitalul zace abandonat, devenind o ruină năpădită de buruieni, cu copaci crescuţi în acoperiş, pasată între autorităţi.
Bălării printre ruine şi graffiti obscene pe pereţi
Intrarea spre ceea ce se dorea a fi spitalul de urgenţă urcă în trepte pline de gunoaie, undeva la capătul cartierului Mănăştur, în zona Colina. Un câine pripăşit lângă o gheretă de tablă latră de zor, apărându-şi teritoriul, dar se lasă mituit de doi cârnaţi şi se întoarce dând din coadă la umbra unor tufişuri.
Clădirea neterminată, de trei etaje, răsare dintre buruieni ca o cetate abandonată, cu turnuri din beton din care ies suliţe ruginite de armătură. Nu are geamuri, nu are uşi, ci doar un acoperiş nefinalizat pe care cresc copăcei direct din beton. Locul este pustiu şi folosit, ocazional, de persoane fără adăpost sau de amatorii de senzaţii tari care joacă airsoft.
Scările nu au balustradă, cărămizile sunt măcinate şi stau să cadă, iar încăperile, care ar fi trebuit să găzduiască saloane sau cabinete medicale, au pereţii plini de graffiti cu mesaje obscene.
Parcarea betonată din faţa clădirii, unde ar fi trebuit să stea ambulanţe, este folosită drept piaţă volantă pentru producătorii agricoli, dar şi, sezonier, de cei care vând pepeni.
Construirea Spitalului de Urgenţă din Cluj-Napoca a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj în anul 1994, iar lucrările pe terenul de 21.000 de metri pătraţi au început în aprilie 1995. Lucrările, făcute de firma TCI Contractor General Cluj-Napoca, aveau un termen de finalizare de patru ani.
Investiţia a fost estimată la 750 de milioane de lei, la vremea respectivă, echivalentul a 3,3 milioane de lei noi, potrivit calculelor constructorilor.
Proiectul a fost realizat de SC Proiectantul SA Cluj-Napoca şi prevedea un pavilion central şi alte patru pavilioane în jurul acestuia.
„Proiectul era gândit pentru şase secţii medicale care să acopere toată gama, de la Chirurgie la Terapie Intensivă, şi un număr de 210 paturi, în saloane. S-a mers pe considerentul că va deservi şi pacienţi din alte judeţe care vor fi internaţi şi trataţi aici, un fel de spital inter-judeţean, pentru că la acea vreme nimeni nu vorbea de spital regional”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, un reprezentant al autorităţilor locale din acea perioadă.
Ministerul Sănătăţii şi autorităţile judeţene au justificat necesitatea construirii unui spital de urgenţă în cartierul Mănăştur pornind de la faptul că unităţile medicale din Cluj-Napoca sunt comasate, majoritatea, în zona centrală, clinicile de specialitate fiind construite în secolul al XIX-lea după un sistem pavilionar care cuprinde clădiri distincte, situate la distanţă unele de altele.
„Pe strada Clinicilor se află clinicile Medicală I şi Medicală II, cu pavilioane separate de Chirurgie, ORL, Ginecologie, Oftalmologie, Radiologie şi Urgenţele, iar un bolnav care venea cu o problemă medicală trebuia plimbat pe la mai multe clădiri, situate la distanţe apreciabile una de alta. În plus, ca să ajungă la Neurologie, un bolnav trebuia să meargă pe altă stradă. Era o situaţie incomodă şi de aceea s-a optat pentru un spital care să aibă toate secţiile medicale în aceeaşi clădire”, a spus fostul reprezentant al autorităţilor locale.
Astfel, s-a ales în 1994 varianta terenului din cartierul Mănăştur pentru că era situat în municipiu, în cel mai mai mare cartier, la care se putea ajunge relativ uşor.
„În centru nu avea rost şi nici loc, iar în alte cartiere nu era suficient teren. Au fost discuţii legate de amplasament, unii au spus că nici în Mănăştur nu era bine, că o ambulanţă care transporta un pacient din zona Aeroportului trebuia să străbată tot oraşul până la spital, dar nu era altă soluţie. Terenul era situat pe varianta dintre Mănăştur şi Grigorescu, se putea ajunge şi din Floreşti”, a menţionat sursa citată.
După doar un an, lucrările au fost sistate însă.
„Problema a fost că s-a început construcţia de către PDSR, actualul PSD, care era la guvernare în 1995, după care, în 1996, a venit Convenţia Democrată la putere, iar robinetul cu bani s-a închis, pe motiv de austeritate. Lucrările au fost sistate la sfârşitul anului 1996, când stadiul construcţiei era de 40 la sută, nu înainte de a se cheltui peste un milion de lei noi”, a explicat acesta.
Clădirea a fost abandonată, iar conducerea judeţului a găsit şi o altă explicaţie, motivând că, de fapt, nici proiectul nu ar fi fost în regulă de la bun început.
Spital de urgenţă, regional de această dată, dorit şi în prezent, dar pe alt amplasament
Ideea construirii unui nou spital de urgenţă nu a fost abandonată, iar în mandatul de preşedinte al CJ Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, s-a vehiculat proiectul unui spital regional, care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.
CJ Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.
După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, pe un teren de 14 hectare, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.
Aflat la Cluj în luna mai a acestui an, premierul Victor Ponta a dat asigurări că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă este unul „prioritar” pentru Guvern, alături de cele din Iaşi şi Craiova.
„În septembrie, probabil, avem disponibili banii şi pornim procedurile de licitaţie şi apoi de execuţie”, spunea premierul.
Preţul de pornire la licitaţia internaţională care va fi organizată este de aproximativ 200 de milioane de euro, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urmând să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.
În municipiul Cluj-Napoca funcţionează peste zece spitale şi institute, cel mai mare fiind Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, care are clinici pe strada Clinicilor, din zona centrală.
De asemenea, mai există Spitalul de Recuperare şi Spitalul de Boli Infecţioase, situate în cartierul Zorilor, Spitalul CFR, pe strada Republicii, Spitalul Municipal „Clujana”, în zona Pieţei 1 Mai, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” pe strada Hasdeu, Spitalul Militar pe strada Traian Moşoiu, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, pe Calea Moţilor.
În municipiu mai funcţionează Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu”, pe Calea Moţilor, Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă”, pe strada Republicii, Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie, pe strada Constanţa, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR), pe strada Clinicilor.
Birou de Presa PSD
Despre Autor
