Pentru cine lucrezi, domnule Tariceanu ?

porcul

Prietenul domnului Călin Popescu-Tăriceanu este Rudas Erno, fost şef al agenturii maghiare în România. Cunoscut drept spion, diplomat, dar şi om de afaceri de succes în România, Rudas Erno are legături si în Voivodina, unde se află o semnificativă minoritate maghiară, ca şi în Croaţia si în Transcarpatia, în spaţiul ucrainian. Rudas Erno a intrat în atenţia Securităţii încã din 1982, când folosea valiza diplomatică pentru a introduce în România materiale antiromâneşti pentru o revistă coordonată de Laszlo Tokes si Szocs Geza. În 1988 a fost retras de la post, pentru a nu fi expulzat. În 1989 a fost retrimis în România ca să coordoneze implicarea Ungariei în „revoluţie”, prilej perfect pentru scopurile sale revizioniste. A coordonat difuzarea de manifeste în Bucureşti, o maşină a Ambasadei Ungariei fiind reţinută de către organele de Miliţie în timp ce împrăştia pe raza Capitalei materiale cu conţinut antiromânesc. După 1990, pentru meritele sale deosebite, este repus în funcţia de ambasador al Ungariei la Bucureşti, continuându-şi activitatea de spionaj. Chiar dacă în 1993 a fost retras din funcţie ca urmare a înţelegerii dintre miniştrii de Externe român, Teodor Meleşcanu, şi cel maghiar, Gyula Horn, Rudas Erno a continuat să-şi exercite calitatea de spion, de data aceasta sub acoperire comercială. În noua postură de om de afaceri, în baza informaţiilor obţinute, Rudas Erno s-a îndreptat spre Călin Popescu-Tăriceanu, un candidat cu mari şanse la fotoliul de premier. Este posibil ca Tăriceanu să fi intrat în atenţia Serviciului de Spionaj ungar şi prin prisma faptului că tatăl său adoptiv, Dan Amedeo Lăzărescu, cunoscut mason, beneficiind de contacte la nivel internaţional, fusese angrenat de fostul DSS (Departamentul Securităţii Statului) în supravegherea activităţilor iredentiste maghiare. Ca în multe alte cazuri, a apărut suspiciunea că bătrânul ar fi putut fi „întors”, adică transformat în agent dublu, iar fiul său adoptiv n-ar face decât să-i urmeze calea. De fapt, Lăzărescu scria în 1990 în ziarul „Liberalul” că „federalismul este unicul drum pe care România trebuie sa meargă”, aceasta fiind, după cum se ştie, una dintre temele predilecte ale discursului public al UDMR. Cert este că, speculând pasiunea lui Tăriceanu pentru motociclete, în 2003 Rudas Erno i-a propus o asociere, şi astfel a luat naştere, în septembrie acelaşi an, firma H-D Clasic Motorcycles SRL. Potrivit Registrului Comerţului, obiectul de activitate este „comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întretinerea şi repararea motocicletelor”, iar acţionari ai societăţii sunt cetăţeanul ungar Rudas Erno (50% din capitalul social) şi Automotive Trading Services SRL – ATS (50%), firma care îi aparţine lui Călin Popescu-Tăriceanu, în proporţie de 90%, conform propriei Declaraţii de Avere. Rod al „apropierii” continue a premierului Tăriceanu de Budapesta, perioada 2005-2006 a fost marcata de o efervescenţă în „colaborarea” româno-ungară la nivel guvernamental – şedinţa comună a guvernelor român şi ungar la Bucureşti, în luna octombrie 2005, consultări regulate, realizarea unor „proiecte comune”, între care deschiderea Consulatului maghiar de la Miercurea Ciuc, inaugurarea cursei aeriene directe între Târgu Mureş şi Budapesta, înfiinţarea Camerei de Comerţ româno-ungare –, susţinute şi promovate, evident, de premierul Tăriceanu şi omologul său Ferenc Gyurcsony. Folosindu-se de „bunăvoinţa” lui Tãriceanu, spionajul maghiar a reuşit să planteze în domenii-cheie ale guvernului său la agenţii aflate în subordinea acestuia personaje cu ajutorul cărora obţine informaţii de o importanţă excepţională privind siguranţa naţională a României şi dirijează, totodată, anumite decizii ale Executivului de la Bucureşti în favoarea ţării de origine.

Totodata, Szocs Geza a locuit pe Nuferilor 1, Cluj-Napoca, casa a Parohiei romano-catolice, deasupra surorii lui Tokes. Geza a fost „lucrat” perfect de colonelul SRI Petcu si de catre colonelul Bodea. Ca urmare, În timpul guvernarii CDR-iste, la nivelul unităţii româneşti de contraspionaj economic, începuseră să fie de notorietate acţiunile cadrelor de spionaj maghiare de la ambasadă, care acţionau pe faţă pentru culegerea de informaţii cu caracter economic care să-i ajute să obţină evidente avantaje materiale pentru ţara lor de origine, mai ales în domeniul privatizărilor. Cazul cel mai relevant a fost cel legat de vicepreşedintele FPS la acea dată, Victor Eros, evreu maghiar, care, fără nici o teamã, începuse să furnizeze date despre intenţiile de privatizare ale guvernanţilor români, atât telefonic, cât şi prin intermediul secretarei şi al şoferului său chiar direct, consilierului economic al Ambasadei Ungariei la Bucureşti. Erau folosiţi în acest timp ca „prieteni” în afaceri fraţii Andrei şi Sorin Dimitriu, stimulaţi cu diverse atenţii, inclusiv concedii şi petreceri în Ungaria, zona Lacului Balaton. Acelaşi tratament l-au aplicat şi succesorului acestuia la fotoliul de preşedinte al FPS, clujeanul Radu Sârbu, momit să intre în afaceri de Zoltan Arpad Paszkany. Acest Paszkany a devenit, într-un interval extrem de scurt, din dealer de maşini second hand, un prosper om de afaceri, care deţine reprezentanţele locale ale firmelor Opel si Chevrolet, precum si cel mai important imobil de birouri din Cluj, Sigma Center, este administratorul companiei Polus şi reprezentant în România al holdingului TriGranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Paszkany este unul dintre cei mai tari jucători din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local si Polus. Afacerea POLUS a intrat în atenţia organelor speciale române încă din 1998, atunci când un teren proprietate publică a statului, de 34 hectare, aflat în imediata apropiere a Municipiului Cluj-Napoca, a intrat în posesia firmei respective prin contribuţia directă a fostului prefect de Cluj, Alexandru Farcaş, şi a lui Radu Sârbu. Afacerea POLUS a început în timpul Regimului Constantinescu, care, de altfel, a primit vizita celebrului congresman american de origine maghiaro-evreiasca Tom Lantos, anume venit în vizită pentru a uşura investiţia lui Paszkany, Polus Center. După Cluj, Firma Polus vizează pătrunderea în Bucureşti si în câteva dintre oraşele mari ale României, intenţionând implementarea a 7 mari investitii, de peste 2,5 miliarde de euro. Corporaţia pe care o reprezintă Arpad Paszkany este TriGranit, cu baza în Canada – un centru al iredentismului maghiar, care este şi o sursă de finanţare a Serviciului de Informaţii ungar AVO – şi subsidiare în Marea Britanie, Ungaria si România şi ale cărei investiţii vizează Ungaria şi ţările din jur, cu minorităţi maghiare semnificative. TriGranit are, printre acţionari, Fondul de Investiţii Immoeast, un puternic investitor pe piaţa imobiliară românească, precum şi pe Nathaniel Rothschild, copreşedinte al Fondului de Investiţii Atticus Capital, descendent al cunoscutei familii de bancheri evrei din Marea Britanie. De altfel, Paszkany şi-a creat imperiul financiar prin infuzii dubioase de capital din Ungaria şi SUA, provenite de la lobby-ul maghiar, antiromânesc prin definiţie. Este foarte interesant cum acest Paszkany, cercetat în mai multe dosare penale, între care şi unul pentru instigare la şantaj şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, el fiind un cunoscut cadru activ al spionajului maghiar în România, este lăsat liber, să-şi desfăşoare în linişte afacerile, să-şi organizeze şi să-şi dirijeze reţeaua pe teritoriul ţării, fără măcar sa fie cât de puţin deranjat. Nimeni nu se întreabă cum de este posibil ca acesta să finanţeze, nestingherit, cu banii spionajului maghiar de la Budapesta, echipa de fotbal CFR Cluj. Potrivit apropiaţilor, el are la dispoziţie sute de milioane de euro, din care, în urmatorii ani, în CFR Cluj se vor investi aproximativ 100 milioane de euro. Fugit şi revenit în ţara atunci când i s-a promis că nu va păţi nimic, acest spion are ca sarcina să câştige Campionatul în România tocmai pentru a influenţa mai puternic zona de nord a ţării, acolo unde, în lipsa altor echipe competitive, echipa clujeană este percepută ca una fanion. Preluarea de către Zoltan Arpad Paszkany a celui mai vechi club de fotbal din România, CFR Cluj, nu a fost însa întâmplătoare. Întemeiată în anul 1907, în Cluj, echipa era perceputa ca fiind a maghiarilor, în timp ce Universitatea Cluj, întemeiata în anul 1919, era considerată a românilor. Această delimitare provine din anul 1940, cand nord-vestul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste prin Diktatul de la Viena, iar Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu şi, o dată cu ea, şi echipa de fotbal a studenţilor. CFR Cluj a rămas în oraş şi chiar s-a înscris în campionatul de fotbal al Ungariei în perioada 1940-1944, act considerat de români o trădare făţişă. Prin echipa de fotbal „ungurească” din Ardeal, Paszkany vizează un control simbolic al zonei, deoarece el controlează şi un „grup regionalist” – „Eureka”, acesta acţionând sub comanda Budapestei şi având ca obiectiv regionalizarea României. Membrii acestui grup au relaţii inclusiv în Poliţie şi în Serviciile Secrete. Liviu Man, unul dintre oamenii de încredere ai omului de afaceri maghiar, este apropiat de Vladimir Tismăneanu, ca şi de alţi membri de vârf ai GDS-ului, promotori ai tezelor Budapestei, pe filiera Soros. Grupul „Eureka” este, oficial, o organizaţie „non profit”, care se ocupă însă şi de afaceri (prin societăţile Group Eureka SRL si Eureka Media SRL) şi al cărei lider politic, la vedere, este fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy. Liderul informal al grupului „Eureka” este tot Paszkany, iar organizaţia sa, conectată puternic la mediul de afaceri maghiar din Transilvania, susţine financiar UDMR-ul. Prin acelaşi Zsolt Nagy, echipa de fotbal CFR Cluj a beneficiat de un contract de publicitate cu Poşta Română, companie căreia Paszkany i-a mai vândut, fără licitaţie, 8 autoturisme, prin firma Ecomax General Investments SRL. Numitul Paszkany este şi principalul sponsor, cu sume uriaşe, al campaniei electorale din iunie 2004 a lui Emil Boc pentru câştigarea Primăriei Clujului, ca şi al Alianţei DA în judeţul Cluj. Tot el este personajul pe care şeful statului, Traian Băsescu, l-a dat ca exemplu de civism în şedinţa de bilanţ a Ministerului Public din 6 martie 2007, afirmând că a primit un memoriu de la „un om de afaceri clujean”, în care se face referire la fapte grave de corupţie ale unor oameni politici şi de afaceri. Pe Paszkany îl regăsim şi alături de premierul Tăriceanu şi de Dinu Patriciu, asociaţi, printre alţii, în selecta lojă a Clubului Vinului SRL, înfiinţat în 11 noiembrie 2004 de avocaţii Ernest Popovici, Florian Niţu şi Sorin Alazăroaie, de la Casa „Popovici&Asociaţii”. La nici o lună de la constituire, în Club au intrat 31 de noi asociaţi, printre care Tăriceanu şi Patriciu.

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

 

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea.

Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta.

Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs , pe atat de lamentabil a fost in ancheta.

Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului printrimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici.”

In revista lui Tudoran si Tismaneanu, GEZA SZOCS compara Transilvania cu Insulele Malvine. Din America, semne grave de întrebare: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ?”

In 1989, aparea in Statele Unite, sub conducerea lui Dorin Tudoran, Agora, „revista alternativa de cultura”. Lucrau alaturi de Dorin Tudoran, Mihai Botez (redactor sef adjunct), Paul Goma, Michael Radu si Vladimir Tismaneanu (redactori). Din colegiul de redactie, mai faceau parte nume grele ale intelectualitatii est-europene aflate in exil (Eugène Ionesco, Matei Calinescu, Ioan Petre Culianu, Milovan Djilas, Francois Fejtö, Victor Frunza, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu), dar si politologi occidentali precum Alain Besancon, André Glucksmann, Jean-Francois Revel.
In numarul 2 din 1988, in paginile revistei a publicat, alaturi de Ion Vianu, Monica Lovinescu, Leszek Kolakowski, Ion Caraion si altii, si Geza Szöcs. Sub semnatura sa a aparut un articol cu un titlu grav: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ? Cateva reflectii”. Poetul nascut la Tg. Mures, traia in acea perioada in Elvetia, unde se stabilise din 1986.
„Va izbucni un razboi intre Romania si Ungaria, in viitorul previzibil ?”, isi incepea scriitorul consideratiile, istorisind si o gluma pusa pe seama presedintelui american Roosevelt. „Conform unei anecdote din epoca respectiva, gluma imposibil de verificat azi, se spune ca in 1941, cand intre Ungaria si Statele Unite se declarase razboiul in mod oficial, presedintele Roosevelt i-ar fi pus urmatoarele intrebari adjunctului Secretarului de stat american:
«-Are Ungaria vreo pretentie teritoriala de la noi ?
-Nici una, domnule presedinte.
-Atunci de la cine ?
-De la Romania, domnule presedinte.
-Asadar, Ungaria a declarat acum razboi si Romaniei ?
-O, nu, domnule presedinte. In acest razboi, Romania si Ungaria sunt aliate.»”

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea.

Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta.

Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs , pe atat de lamentabil a fost in ancheta.

Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului printrimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici.”

In revista lui Tudoran si Tismaneanu, GEZA SZOCS compara Transilvania cu Insulele Malvine. Din America, semne grave de întrebare: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ?”

In 1989, aparea in Statele Unite, sub conducerea lui Dorin Tudoran, Agora, „revista alternativa de cultura”. Lucrau alaturi de Dorin Tudoran, Mihai Botez (redactor sef adjunct), Paul Goma, Michael Radu si Vladimir Tismaneanu (redactori). Din colegiul de redactie, mai faceau parte nume grele ale intelectualitatii est-europene aflate in exil (Eugène Ionesco, Matei Calinescu, Ioan Petre Culianu, Milovan Djilas, Francois Fejtö, Victor Frunza, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu), dar si politologi occidentali precum Alain Besancon, André Glucksmann, Jean-Francois Revel.
In numarul 2 din 1988, in paginile revistei a publicat, alaturi de Ion Vianu, Monica Lovinescu, Leszek Kolakowski, Ion Caraion si altii, si Geza Szöcs. Sub semnatura sa a aparut un articol cu un titlu grav: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ? Cateva reflectii”. Poetul nascut la Tg. Mures, traia in acea perioada in Elvetia, unde se stabilise din 1986.
„Va izbucni un razboi intre Romania si Ungaria, in viitorul previzibil ?”, isi incepea scriitorul consideratiile, istorisind si o gluma pusa pe seama presedintelui american Roosevelt. „Conform unei anecdote din epoca respectiva, gluma imposibil de verificat azi, se spune ca in 1941, cand intre Ungaria si Statele Unite se declarase razboiul in mod oficial, presedintele Roosevelt i-ar fi pus urmatoarele intrebari adjunctului Secretarului de stat american:
«-Are Ungaria vreo pretentie teritoriala de la noi ?
-Nici una, domnule presedinte.
-Atunci de la cine ?
-De la Romania, domnule presedinte.
-Asadar, Ungaria a declarat acum razboi si Romaniei ?
-O, nu, domnule presedinte. In acest razboi, Romania si Ungaria sunt aliate.»”

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea.

Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta.

Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs , pe atat de lamentabil a fost in ancheta.

Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului printrimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici.”

In revista lui Tudoran si Tismaneanu, GEZA SZOCS compara Transilvania cu Insulele Malvine. Din America, semne grave de întrebare: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ?”

In 1989, aparea in Statele Unite, sub conducerea lui Dorin Tudoran, Agora, „revista alternativa de cultura”. Lucrau alaturi de Dorin Tudoran, Mihai Botez (redactor sef adjunct), Paul Goma, Michael Radu si Vladimir Tismaneanu (redactori). Din colegiul de redactie, mai faceau parte nume grele ale intelectualitatii est-europene aflate in exil (Eugène Ionesco, Matei Calinescu, Ioan Petre Culianu, Milovan Djilas, Francois Fejtö, Victor Frunza, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu), dar si politologi occidentali precum Alain Besancon, André Glucksmann, Jean-Francois Revel.
In numarul 2 din 1988, in paginile revistei a publicat, alaturi de Ion Vianu, Monica Lovinescu, Leszek Kolakowski, Ion Caraion si altii, si Geza Szöcs. Sub semnatura sa a aparut un articol cu un titlu grav: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ? Cateva reflectii”. Poetul nascut la Tg. Mures, traia in acea perioada in Elvetia, unde se stabilise din 1986.
„Va izbucni un razboi intre Romania si Ungaria, in viitorul previzibil ?”, isi incepea scriitorul consideratiile, istorisind si o gluma pusa pe seama presedintelui american Roosevelt. „Conform unei anecdote din epoca respectiva, gluma imposibil de verificat azi, se spune ca in 1941, cand intre Ungaria si Statele Unite se declarase razboiul in mod oficial, presedintele Roosevelt i-ar fi pus urmatoarele intrebari adjunctului Secretarului de stat american:
«-Are Ungaria vreo pretentie teritoriala de la noi ?
-Nici una, domnule presedinte.
-Atunci de la cine ?
-De la Romania, domnule presedinte.
-Asadar, Ungaria a declarat acum razboi si Romaniei ?
-O, nu, domnule presedinte. In acest razboi, Romania si Ungaria sunt aliate.»”

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea.

Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta.

Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs , pe atat de lamentabil a fost in ancheta.

Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului printrimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici.”

In revista lui Tudoran si Tismaneanu, GEZA SZOCS compara Transilvania cu Insulele Malvine. Din America, semne grave de întrebare: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ?”

In 1989, aparea in Statele Unite, sub conducerea lui Dorin Tudoran, Agora, „revista alternativa de cultura”. Lucrau alaturi de Dorin Tudoran, Mihai Botez (redactor sef adjunct), Paul Goma, Michael Radu si Vladimir Tismaneanu (redactori). Din colegiul de redactie, mai faceau parte nume grele ale intelectualitatii est-europene aflate in exil (Eugène Ionesco, Matei Calinescu, Ioan Petre Culianu, Milovan Djilas, Francois Fejtö, Victor Frunza, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu), dar si politologi occidentali precum Alain Besancon, André Glucksmann, Jean-Francois Revel.
In numarul 2 din 1988, in paginile revistei a publicat, alaturi de Ion Vianu, Monica Lovinescu, Leszek Kolakowski, Ion Caraion si altii, si Geza Szöcs. Sub semnatura sa a aparut un articol cu un titlu grav: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ? Cateva reflectii”. Poetul nascut la Tg. Mures, traia in acea perioada in Elvetia, unde se stabilise din 1986.
„Va izbucni un razboi intre Romania si Ungaria, in viitorul previzibil ?”, isi incepea scriitorul consideratiile, istorisind si o gluma pusa pe seama presedintelui american Roosevelt. „Conform unei anecdote din epoca respectiva, gluma imposibil de verificat azi, se spune ca in 1941, cand intre Ungaria si Statele Unite se declarase razboiul in mod oficial, presedintele Roosevelt i-ar fi pus urmatoarele intrebari adjunctului Secretarului de stat american:
«-Are Ungaria vreo pretentie teritoriala de la noi ?
-Nici una, domnule presedinte.
-Atunci de la cine ?
-De la Romania, domnule presedinte.
-Asadar, Ungaria a declarat acum razboi si Romaniei ?
-O, nu, domnule presedinte. In acest razboi, Romania si Ungaria sunt aliate.»”

– See more at: http://roncea.ro/2010/04/28/viktor-orban-il-instaleaza-pe-szocs-geza-fost-spion-al-securitatii-republicii-populare-ungare-si-militant-pentru-smulgerea-transilvaniei-in-guvernul-de-la-budapesta-um-0110-despre-laszlo-tokes-si/#sthash.60PtCHXA.dpuf

De 8 martie, iti reamintesc ca te iubesc

Cum vezi relatia pe care ti-o doresti in viata ta, sau cum este relatia pe...

Închide