„Orban, tine-ți banii că eu nu am nevoie de ei !”
și mie mi se pare extrem de moral gestul făcut de Antoniaîntr-adevăr, un exemplu de demnitate.
și dacă nu știați deja, în opinia mea, Antonia Pup are unele dintre cele mai bune argumentări, dar este exact ca un roman polițist de Agatha Christie. Ori îți place Miss Marple, ori nu-ți place.
eu nu mă mai opresc din citit – Suciu Serban pe facebook.
Antonia Pup a fost președinte al Consiliului Național al Elevilor până la începutul lunii august a anului 2020 și a făcut față unei perioade dificile de reprezentare a elevilor din România, pentru că în timp ce alți colegi de-ai ei doar învățau pentru bacalaureat sau profitau de mai mult timp liber, ea, împreună cu structura pe care o reprezenta, trebuia să se lupte cu deciziile defectuase pe care Ministerul Educației le lua sau nu le lua, dar asta nu a oprit-o să își termine examenul maturității cu nota maximă: zece.
În mod normal ar trebui să beneficieze de suma de 3000 de lei oferită de Guvernul României ca stimulent al elevilor ce au reușit să obțină nota maximă la examenul de bacalaureat, doar că Antonia a declarat astăzi că va refuza banii, și că nu i-ar accepta nici dacă ar da-o banii afară din casă.
„Încă de când am aflat că am luat 10 la Bacalaureat, foarte multă lume îmi adresa următoarele două întrebări: „ce vei face cu ăia 30 de milioane de la Guvern?”, „mergi la Untold pe gratis?”. Untold nu se mai ține, iar despre bani pot să vă spun următorul lucru: nu îi iau.
Orban, tine-ți banii că eu nu am nevoie de ei. Nici dacă m-ar da afară banii din casă nu aș putea accepta „momeala” de 3.000 de lei de la Guvernul României oferită tuturor elevilor care au obținut media 10 la examenele naționale din acest an școlar. Hotărâre de Guvern aprobată chiar cu câteva ore înainte de începerea campaniei electorale, ce coincidență!
În aceeași săptămână în care președintele României a spus ca nu e o problemă că elevii nu vor primi măști, în aceeași săptămână în care profesorii au fost mințiți cu privire la creșterile salariale, în aceeași săptămână în care elevii au fost anunțați de un reprezentant de la nivel guvernamental că dispozitivele electronice nu vor ajunge înainte de începerea școlii, pentru că achiziția pe care noi am solicitat-o încă din martie este tergiversată.
„Da, dar e dreptul tău”. Nu, nu e dreptul meu. În Statutul Elevului nu apare un astfel de drept, dreptul a de a accepta să fii tranzacționat de un Guvern care a călcat în picioare principii fundamentale ale Școlii, precum egalitatea de șanse și calitatea.
„Guvernul doar promovează performanța și o mai și încurajează, în vremuri grele!” Asta este cea mai patetică lozincă. Vreți performanță? Scoateți elevii acestei Românii din sărăcie și faceți centre de excelență, aduceți profesori buni în mediul rural, creșteți bursele de performanță nu doar atunci când folosiți asta drept un laitmotiv electoral. Bacul este un examen de certificare a competențelor, în niciun caz un concurs cu premii, iar orice acțiune privind promovarea acestuia drept un concurs nu face decât să perpetueze un model toxic în școala românească și să adâncească faliile dintre noi.
Fac un apel către toți ceilalți elevi eligibili pentru Marele Premiu, adică bani murdari și „momeală” de scurtă durată: gândiți-vă că sunteți pe cale să fiți pozați și folosiți de aceeași oameni care au închis ochii atunci când 900.000 de elevi au întrerupt școala online din cauza sărăciei.
Gândiți-vă, înainte să-l acceptați, că refuzarea acestui fals premiu poate să fie oportunitatea noastră de a distruge acest cerc vicios al educației românești. Că în vremuri de criză, avem nevoie mai mult decât oricând de solidaritate. Că dacă avem un drept pe care trebuie să ni-l apărăm cu orice preț, este vorba de dreptul la educație. Nemijlocit. Făra a fi tranzacționat.
Cred că putem mai mult de atât. Este felul meu de a mă ralia mișcării de revoltă a elevilor care nu tac și fac frumos când văd că guvernanții neglijează dreptul la educație și tratează cu stângăcie problema accesului, a părinților care sunt amenințați cu chemări în judecată pentru că nu se pot transforma în epidemiologi de casă, a profesorilor ale căror drepturi salariale au fost asimilate mersului la cârciumă.
Așa nu #sepoate, eu nu accept silențios să fiu parte a acestei înscenări lângă care unii și alții vor să-și pună hashtagurile. „
