O carte despre “Terapiile biologice în depresii”

Depresia este o tulburare ce ţine de regimul nostru afectiv. Una din ultimele apariţii editoriale pe aceastǎ temǎ este cartea doamnei doctor Rodica Jeican, , intitulatǎ “Terapii biologice în depresii”, apǎrutǎ la Editura Ecou Transilvan din Cluj.

In cele 12 capitole ale cǎrţii, care se rǎsfirǎ pe 175 de pagini, problematica depresiei este abordatǎ în profunzime. Le trecem şi noi în revistǎ în cele ce urmeazǎ.

Capitolul 1, intitulat “Tulburǎrile afective” face o scurtǎ introducere în universul depresiei, menţionând cei doi poli ai tulburǎrii afective:  “cel depresiv (o scǎdere a trǎirii afectului) şi cel maniacal (trǎire afectiv pozitivǎ)”.  Tot aici aflǎm cǎ existǎ o diferenţǎ precisǎ între emoţiile negative şi fenomenul depresiei, acesta dim urmǎ putându-se croniciza.

Capitolul al doilea  – “Psihofiziologia depresiei” – ne dezvǎluie misterele ce stau în spatele fenomenologiei depresiei. Printre indicatorii fiziologici ai depresiei, menţionati aici, se numǎrǎ: electromiografia facialǎ (1), conductanţa electricǎcutanatǎ (2) şi lateralizarea emisfericǎ (3).  Toate aceste cunotinţe, prezentate în întregul volum sunt utile medicilor în general, ca adjuvant în tratarea pacienţilor.

Din cel de-al treilea capitol, aflǎm care sunt bazele biologice ale depresiei: Acestea rezidǎ în structura fizicǎ a creierului şi  în modul sǎu de funcţionare.  In acest capitol descoperim cei trei neurotransmiţǎtori, în urma deficitului cǎrora rezultǎ depresiile, şi anume: serotonina (SHT), noradrenalina şi dopamina.

In capitolul urmǎtor, autoarea prezintǎ câteva reflecţii “despre industria medicamentelor psihotrope”.

“Marea industrie a companiilor de medicamente, sub denumirea generalǎ actualǎ Bigpharma (Angell, 2005) joaca un rol din ce în ce mai important în sectorul medical”.  Astfel începe autoarea capitolul 4.  Câteva din aspectele pe care le puncteazǎ în continuare sunt: marketing-ul amplu realizat de companiile producǎtoare de medicamente, micile daruri oferite de companiile de medicamente organizatoare de seminarii medicilor participanţi, fapt ce influenţeazǎ prescrierea anumitor medicamente in detrimentul altora, medicul fiind transformat astfel într-o maşinǎ de prescris medicamente.

Capitolul 5 abordeazǎ Antidepresivele. In prima parte a acestui capitol, sunt prezentate mecanismele de bazǎ ale acţiunii antidepresivelor: blocheazǎ receptarea unei monoamine (1), blocheazǎ receptorii monoaminooxidazei (2) şi pot avea actiune directǎ asupra unui singur sistem monoaminergic sau asupra mai multora.

Dupǎ trecerea în revistǎ a compoziţiei farmacologice a antidepresivelor, dr Rodica Jeican ne prezintǎ rata rǎspunsului placebo, farmacocinetica antidepresivelor (care se realizeazǎ la nivelul ficatului)  şi clasificarea acestora.

In partea a doua a acestui capitol, sunt descrise diferite forme de depresie descoperite pânǎ în prezent: depresia severǎ, depresia psihoticǎ, depresia medie, distimia, anxietatea, depresia bipolara, depresia la vârstnici, depresia în pediatrie, depresia postpartum, psihoza postpartum, depresia de doliu, anorexia nervoasǎ, bulimia nervoasǎ etc, dar şi modul de tratare al acestora.

Capitolul 6 prezinta Tratamentul electroconvulsivant.

In capitolul 7, aflǎm despre “Tratarea magneticǎ repetitivǎ transcranianǎ”.

“Câmpul magnetic penetreazǎ scalpul şi creierul neatenuat deoarece aceste ţesuturi nu au conductivitate astfel încât depolarizarea ţesutului neural se face perpendicular pe acesta”.

Capitolul 8 abordeazǎ tematica luminii artificiale strǎlucitoare  şi explicǎ cum poate fi aceasta folositǎ în tratearea depresiei.

Capitolul al unsprezecelea este dedicat teoriei cognitive elaborate de G. Kelly şi modului în care aceasta poate fi aplicatǎ în depresii.  Un capitol foarte util, despre schemele cognitive si modalitatea in care pot fi acestea ameliorate in cadrul psihoterapiei depresiei.

Cartea se incheie cu prezentarea câtorva cazuri clinice, din experienţa personalǎ a autoarei.

 

Despre Autor