Legile roboticii sau lumea vazuta prin ochi de robot

Un lucru deosebit se petrece atunci când încerci să explici lumea viaţa unui robot.
Această idée a preocupat oamenii de-a lungul timpului şi eate un laitmotiv al literaturii şi al filmelor ştiinţifico-fantastice.
Mesajul este unul uluitor: ne înţelegem mai bine pe noi ca omeenire dacă încercăm să-i explicăm unui robot ce este dragostea,
tristeţea, teama şi alte aspecte care ne definesc pe noi ca omenire. Se spune că atunci când înveţi o lecţie, o explici mai bine
dacă o explici altei persoane.
Printre filmele cîn care apar aceste idei se numără “Omul Bicentenar” (Bicentennial Man), “Inteligenţă Artificială” (“Artifficial
Intelligence”) şi celebrul personaj Data din Star Trek.
“Omul Bicentenar (1999) este ecranizarea romanului “Omul pozitronic” a scriitorului Isaac Asimov. Filmul prezintă fascinanta
călătorie a unui robot la finalul căreia avea să devină om. Aici autorul prezintă cele trei legi ale roboticii:
1) Un robot nu va răni o fiinţă umană sau – prin inacţiune – nu va permite ca o fiinţă umană să fie pusă în pericol.
2) Un robot trebuie să se supună ordinelor date de o fiinţă umană, cu excepţia cazului în care aceste ordine ar
intra în conflict cu prima lege.
3 Un robot trebuie să-şi protejeze existenţa atâta vreme cât o astfel de protecţie nu intră în conflict cu prima sau a
doua lege.
In filmul “Omul Bicentenar” este vorba de un robot care – cu timpul – ajunge să aibă sentimente umane, să se îndrăgostească şi
chiar să îşi dorească să devină om. Până la urmă, reuşeşte să facă acest lucru, dar din momentul fabricării lui până în clipa
devenirii lui trec două sute de ani.
Filmul – ca şi cartea dealtfel – prezintă căutările şi aspiraţiile acestui robot (în interpretarea de excepţie a lui Robin Williams). Multe inimi au vibrat la vizionarea acestui film. Unii consideră chiar că “trezirea” robotului la sentimente omeneşti reprezintă – de fapt – căutările spirituale ale omului în viaţă, o călătorie fascinantă către trezirea sufletului.
Un alt film interesant din acest punct de vedere este “Inteligenţă artificială” (2001):
David are 11 ani, are părul şaten şi dragostea lui e reală, dar el nu e real”. Aceasta este povestea unei familii căreia îi moare băiatul
în vârstă de 11 ani, iar tatăl copilului face un roboţel cu înfăţişarea copilului care să rămână alături de ei. Ideea filmului este una
originală: robotul este programat să iubească. Numai că persoana pe care o iubeşte trebuie să îşi assume responsabilitatea faţă de el.
“Spaţiul: ultima frontieră. Acestea sunt călătoriile navei USS Enterprise…” Celebra navă Enterprise care călătoreşte printre stele
are la bordul ei un personaj la fel de celebru:
Data. El este prezentat – mai degrabă – din punctual de vedere al “potenţelor” tehnologice ale unui robor, însă prin micile
sale curiozităţi – Ce este teama? Ce este iubirea? Ce este moartea? – el încearcă “să ajungă cu un pas mai aproape de omenire”.
Iata câteva replica ale androginului Data, care denota o incercare a unui robot de a-si reprezenta sentimentele umane. Sunt de-a
dreptul remarcabile:
“Am descoperit că oamenii pun mare preţ pe unicitatea lor, pe faptul că sunt diferiţi de toţi ceilalţi”.
In finalul acestei scurte treceri în revistă a “lumii văzute prin ochi de robot”, vă prezentăm cele 10 legi etice ale roboticii:
1. Ca autoritate personală, îmi voi exprima individualismul sub umbrela celor patru stări de bază ale Eu-lui (vinovăţie,
îngrijorare, nostalgie şi dorinţă), până la excluderea din comportamentul meu a viciilor corespunzătoare (lenea, neglijenţa,
apatia şi indiferenţa)
2. Ca discipol personal, mă voi comporta pragmatic în conformitate cu stările modificate ale Eu-lui (venerarea
eroului, învinuirea, aprobarea şi preocuparea), eliminând din comportament viciile corespunzătoare (trădarea,
răzbunarea, ciuda şi răutatea).
3. Ca autoritate a grupului, mă voi lupta pentru un simţ personal al idealului cu ajutorul ideilor personale (glorie, onoare,
demnitate şi integritate) renunţând – în acelaşi timp – la viciile corespunzătoare (infamie, necinste, neghiobie şi character
capricios).
4. Ca reprezentant al grupului, voi susţine principiile utilitarismului prin celebrarea virtuţilor cardinale (prudenţă,
dreptate, cumpătare şi stăpânire de sine) eliminând din comportament viciile corespunzătoare (răzvrătirea, răzbunarea,
lăcomia şi laşitatea).
5. Ca autoritate spirituală, voi urma idealul romanţic prin susţinerea libertăţilor civile (providenţă, libertate, politeţe şi
austeritate) eliminând viciile corespunzătoare (risipa, sclavia, vulgaritatea şi cruzimea).
6. Ca discipol spiritual, voi perpetua tradiţia ecleziastică prin profesarea virtuţilor teologice (credinţă, speranţă,
caritate şi decenţă), eliminând viciile corespunzătoare (trădarea, disperarea, avariţia şi antagonismul).
7. Ca autoritate umanitară, voi susţine spiritual ecumenismului prin îmbrăţişarea ideilor ecumenice (graţia, liberal arbitru,
mărinimia şi echitatea) şi renunţarea la viciile corespunzătoare (furie, tiranie, persecuţie şi opresiune).
8. Ca membru reprezentativ al umanităţii, voi profesa simţul eclectismului, prin îmbrăţişarea valorilor clasice greceşti
(frumuseţe, adevăr, bunătate şi înţelepciune) excluzând viciile corespunzătoare (răutatea, viclenia, urâţenia şi ipocrizia).
9. Ca autoritate transcendentală, voi celebra spiritual umanismului prin susţinerea ideilor umaniste (pace, dragoste,
tranchilitate şi egalitate) în detrimentul viciilor (furie, ură, prejudecăţi şi beligeranţă).
10. Ca discipol transcendental, mă voi bucura de principiile misticismului prin urmarea valorilor mistice (extaz,
beatitudine, bucurie şi armonie), renunţând la viciile corespunzătoare (inechitate, răutate, dezgustare şi pierzanie).
Aceste 10 legi – dacă ar putea fi aplicate în cazul oamenilor – prezinţă un set de valori şi non-valori esenţiale. Eu mă
regăsesc în acest set. Dar tu?

 

Despre Autor