Horia Sulea, in conflict de interese sau tentativa de linsaj politic ?

da
Comunicat – conflict de interese penal – ȘULEA HORIA-PETRU, primar

Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către ȘULEA HORIA-PETRU, Primar al Comunei Florești, Județul Cluj, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a semnat dispozițiile de numire prin care cumnata sa a fost numită în funcția publică de inspector asistent în cadrul Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj și, ulterior, în funcția publică de conducere de Șef serviciu în cadrul Poliției Locale Florești (funcție exercitată cu caracter temporar).

Astfel, ȘULEA HORIA-PETRU a încălcat și dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Având în vedere cele de mai sus, Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj cu privire la posibila săvârşire de către ȘULEA HORIA-PETRU a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României.

ȘULEA HORIA-PETRU a fost validat în funcția de Primar al Comunei Florești, Județul Cluj, la data data de 15 iunie 2012.

La data de 01 aprilie 2013, cumnata persoanei evaluate a fost numită în funcția publică de inspector asistent în cadrul Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj. În perioada 23 iulie – 22 octombrie 2013, aceasta a exercitat, cu caracter temporar, funcția publică de conducere de Șef serviciu în cadrul Poliției Locale Florești.

ȘULEA HORIA-PETRU a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, 10 aprilie 2014

 Nota redactiei : Asa cum reiese din comunicatul ANI, rezulta negru pe alb ca d-nul Sulea a semnat o numire in cadrul Directiei de Sanatate Publica Cluj. Pe site-ul institutiei respective, apare ca director executiv d-na dr. DUMA DORINA ca director executiv, d-na dr. Dr. MIHAI MOISESCU-GOIA, director executiv adjunct. Nici urma de Sulea Horia-Petru.

S- au tot introdus, cu sprijinul parlamentar al unor gugumani, reglementări care au creat confuzie și care au făcut din statul de drept un stat al bunului plac. De fapt, se găsesc astfel de reglementări de pe timpul guvernării Năstase, guvernare care a avut multe astfel de „minuni” legislative cu scopul de a impresiona vestul Europei.

Sunt de acord cu modificările în codul penal și în alte legi prin care demnitatea publică nu este asimilată funcției publice. Nu are cum. Președintele, deputații și senatorii precum și profesiile liberale nu pot și nu trebuie asimilate statutului funcției publice. Sunt condiții diferite de ocupare a funcțiilor respective. Sunt funcții, cum se observă bine (pentru că au rol public) însă nu sunt supuse aceluiași statut juridic. În timp ce funcționarul public este subordonat altui funcționar public la nivel superior, demnitarul nu are o subordonare, el îndeplinindu-și atribuțiile în baza unui mandat popular.

Asimilarea demnității publice cu cea a funcționarului public a fost și este o mare prostie. Este o idioțenie, mai bine zis.S- a forțat o astfel de asimilare pentru că astfel putea lăsa impresia că ceilalți demnitari ai statului  sunt, cumva, subordonați.
Pe de altă parte, o astfel de prevedere va obliga Parlamentul să procedeze la modificarea sau completarea legilor existente astfel încât demnitarii să suporte sancțiunile legale în situația în care acțiunea lor publică încalcă normele ce se vor stabili pentru demnitari. Incompatibilități, proceduri de cercetare a actelor și faptelor lor care sunt comise cu încălcarea legii etc.

Odată realizată această disociere, va trebui umblat la atribuțiile funcțiilor de demnitate publică. Mă gândesc la nivelul comunităților locale. Un primar, de exemplu, reprezintă comunitatea locală și nu statul. Astfel că acele acțiuni de recunoaștere a unor drepturi civile ale persoanelor în numele și pe seama statului nu vor mai trebui semnate de primar ci doar de funcționarii publici care la nivel primăriei asigură, în numele și pe seama statului, respectarea legalității. Pentru că actele respective sunt opozabile tuturor celorlalți, ele pot fi atacate în justiție în caz că persoana respectivă este nemulțumită de soluția problemei. Gândind doar sub acest aspect, apare problema subordonării. Pe de o parte, este o subordonare administrativă a respectivului funcționar față de primar – care este demnitar public – și o subordonare lucrativă, funcțională, față de ministerul sau autoritatea centrală desemnată prin lege să reprezinte statul în relația cu cetățeanul pe o temă dată. Se poate, dar este și greu de realizat. O modificare a legii respective are consecințe mult mai mari decât se discută acum. Iar acum se discută doar sub aspectul „răzbunării”, al „sancțiunilor”, al confuziei voite.

Este evident că din moment ce demnitarii – parlamentarii, de exemplu -, nu primesc „salariu”, nu sunt subordonați administrativ, au libertate deplină în acțiunea publică, nu au repere formale de comportament în funcția publică, putând adopta o poziție contrară interesului puterilor politice ale statului exprimate de Președintele României sau de Guvern, chiar pot contesta modul în care s-a procedat la judecarea unui caz în justiție (!), nu pot fi asimilați funcționarilor publici. Tot ce face un demnitar și are libertatea de a face în interiorul funcției publice pe care o deține poate constitui pentru un funcționar public acte sau fapte de încălcare a legii. Pentru care funcționarul public își poate pierde calitatea, postul, poate fi judecat și condamnat.

Vocea Clujului va continua investigarea acestui fenomen, prin adrese oficiale catre institutiile Statului, in scopul unei corecte informari a opiniei publice. Nu putem asista la tentativa de linsaj a unui om care a facut ceva de cand a fost ales primar al comunitatii florestene. Bune sau rele. Dar vom merge cu investigatiile, pana la capat, chiar daca este necesar sa trecem frontierele tarii, d.p.d.v. juridic. Deoarece singurul nostru Stapan este Adevarul.

Redam discutia purtata cu primarul comunei Floresti, d-nul Horia Sulea : ” Toata aceasta poveste este o aberatie. Lucrez cu o schema de 89 de oameni, incluzand serviciile aflate in subordinea primarului. La o populatie de 28.000 de suflete. Nu a fost singurul transfer, au fost in total 9. Nu puteam semna un act in numele DSP Cluj. Posturile sunt blocate, in primarie, inca de pe vremea guvernarii PDL. Daca ar fi fost un act ilegal, colegii mei din Primarie de mi -ar atras atentia, nu credeti  ? Este un act politic, voi demonstra ca sunt complet nevinovat”- a declarat Horia Sulea in exclusivitate pentru Vocea Clujului.

Punctul de vedere vis-a-vis de statutul demniar versus functionar public este al lui Florin Craciun. Iar eu inchei, spunand ca sunt convins in triumful ideii de justitie in Romania. Chiar daca acest proces de schimbare dureaza, sunt bucuros ca este monitorizat la nivel european.

Follow me!

Subscribe To Our Newsletter

Scuipatul lui Ponta are proprietati terapeutice

Da Victor, sunt exact tipul de om de care mama ta te avertiza sa te...

Închide