Escrocheriile și șantajul firmelor de recuperare

kruk

ÎNȘELĂCIUNE. Mii de clujeni sunt terorizați prin scrisori și telefoane primite de la ‘ recuperatorii de credite’. Mulți dintre ei ne-au solicitat prin mailuri, telefonic sau vizitându-ne la redacție sprijinul. Îngrijorați de amploarea acestui fenomen redacția noastră a făcut documentare timp de o săptămână asupra demersurilor acestor SRL-uri conduse de șimecheri care, cu salariați puțini și efort minim, prin amenințări, șiantaj, practici comerciale ilegale încearcă să obțină profituri imense. Vă vom prezenta detaliat legislația care vă permite să vă apărați de acești rechini și să vă păstrați banii și sănătatea, relateaza vocea valcii, care se confrunta cu un fenomen de amploare similar celui de la cluj.

Tipuri de creanțe

Există două categorii distincte ale celor tracasați de recuperatorii. Din prima categorie fac parte așa zi și datornici ai unor societăți de telefonie. Pentru a recupera ceva din facturile restante aceste societăți au vândut la pachet facturile neachitate emise către clienți de ai lor către sereleuri care acționează la limita legalități și care susțin că practică cu succes recuperarea de creanțe. În august 2011Orange și Romtelecom, doi dintre cei mai mari operatori de telecom de pe piață, au vândut în luna iulie către compania EOS KSI facturi neîncasate de la câteva zeci de mii de clienți, potrivit unui document publicat de companii pe Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Romtelecom a cedat facturi neîncasate de la 20.400 de abonați, pe lista datornicilor apărând de la birouri parlamentare din Camera Deputaților și diferite partide până la mii de persoane fizice, biserici și șicoli. Orange a cedat datoriile neîncasate de la 18.806 clienți, pe listă apărând atât companii, biserici, cât și persoane fizice. Niciuna dintre companii nu a oferit detalii în ceea ce privește valoarea facturilor neîncasate. Operatorii de telefonie au vândut și datorii vechi de peste 3 ani ( chiar și de 10 ani) de și nimeni nu poate solicita legal într-o instanță plata unei datorii mai vechi de trei ani. Firmele de recuperare au cumpărat la pachet datoriile plătind între 5 și 10 la sută din valoarea facturilor cedate. Este vorba de factura în sine nu și de penalizările și majorările percepute inițial de operatorii de telefonie și apoi de către recuperatori. Aceste penalizări și majorări sunt însă ilegale deoarece recuperatorii nu sunt autorizați să ofere credite, să perceapă dobânzi etc. și nu pot face acest lucru cu atât mai mult cu cât au de a face cu persoane fizice cu care nu au avut niciun contract inițial.

Al  doilea tip de creanțe se referă la credite neramburstae către bănci. Băncile au vândut aceste credite către firmele de recuperări în fruntea lor detașându-se KRUK societate care deține în domeniu 30% din piață. Urmată de EOS KSI și Coface. Precizăm că este vorba de credite neipotecare deci garantate în mare cu salariul celui care a luat creditul eventual și cu salariul unui girant. Multe din credite se referă la perioada creditelor cu buletinul. Pentru a evita procese lungi și costisitoare precum și plata unor salariați de la compartimente de recuperare a creditelor băncile au preferat să vândă datoriile la prețuri mici către recuperatori și să se spele pe mâini. E bine însă să șitiți că cesionarea de creanțe trebuia să aibă loc în prezența reprezentantului băncii, a firmei care preia cesiunea și a dumneavoastră a celui datornic către bancă. De asemenea trebuie să șitiți că nimeni nu vă poate executa bunuri, case, ma șini, aparatură electronică ale dvs. sau ale rudelor când a fost vorba de un credit garantat doar cu pensia sau salariul. Executarea în țara noastră se poate face doar de un executor judecătoresc în baza unei sentințe judecătorești definitive.

Tactici ilegale ale recuperatorilor

Cu listele „victimelor’ și adresele acestora cumpărate pe bani puțini cei de la recuperatori au două tipuri de salariați. Unii care expediază non stop scrisori către cei pe care îi presează să plătească sume colosale în conturile lor și alții care dau telefoane de amenințare în cazul în care au aflat numărul de telefon al dumneavoastră. Milioane de români sunt asaltați zilnic de telefoane și scrisori venite din partea unor firme care se ocupa de recuperarea creditelor bancare. Oricine a avut de-a face cu astfel de firme șitie cât de insistenți și enervanți pot deveni angajații acestora, care niciodată nu-si spun numele, tocmai pentru nu putea fi identificați.

De cele mai multe ori, aceste scrisori și telefoane pot fi asimilate infracțiunilor de amenințare și șiantaj prevăzute în Codul Penal.

O notificare trimisă de una dintre firmele de recuperări de credite arată modul de operare a acestor firme: „Ținând cont de faptul că datoria dvs. către clientul nostru(…) nu a fost plătită, considerăm necesar inițierea de noi măsuri legale: Vă informăm că dosarul dvs. poate fi transferat catre Biroul Detectivi Particulari cu care colaboram, în scopul de a intreprinde activități specifice de investigare legate de: comportamentul, conduita socială și sursa veniturilor dvs., de asemenea și de statutul dvs. de angajat/pensionar; bunurile care fac subiectul unor litigii de natură civilă sau penală înstrăinate cu scopul de a vătăma interesele uneia dintre părțile din proces, verificarea adresei unde locuiți, precum și a altor adrese trecute pe numele dvs.; notificarea autorităților financiare cu privire la situația dvs. financiară. În cazul în care se vor identifica încălcări grave ale legii, intenționăm să notificăm de urgenta autoritățile competente (Poliția și Parchetul). De asemenea, informațiile furnizate de Biroul de detectivi particulari vor fi folosite în scopul executării silite a bunurilor și veniturilor dvs. Pentru a încheia acest dosar pe cale amiabilă, vă oferim o ultimă șiansă de a vă plăti datoria fără a recurge la acțiunile menționate mai sus”.

Ce trebuie să șitiți

Orice contract presupune niște riscuri care sunt asumate de una sau de alta dintre părți. Legislația bancară prevede și ierarhizează riscurile care sunt asimilate societății care emite și promovează astfel de contracte, adică băncii. În cazul creditelor pe bază de buletin, singura garanție reală era salariul persoanei care a antrenat creditul, riscul fiind asimilat la riscul legat de forța de muncă . Adică, garanția devenea inutilizabilă prin dispariția locului de muncă al persoanei care a luat creditul. Acest risc este unul dintre cele pe care banca și le-a asumat și nu putea cădea în sarcina persoanei care a luat creditul.

Conform legislației și Regulamentului Băncii Naționale, băncile au obligația să- și instituie ceea ce înseamnă un fel de rezerve, astfel încât să nu se ajungă la o recuperare brutală a creditelor. Rezerve trebuie să existe tocmai pentru ca aceste riscuri cad în sarcina băncilor. De exemplu, dacă o persoană a luat un credit care avea ca unica garanție salariul, iar apoi, din cauză că a rămas fără loc de muncă javascript:; sau ia scăzut drastic salariul nu poate fi chemat în instanță sau de a fi executat.

Potrivit legislației în vigoare, există și funcționează doar executorii judecătorești care au un statut reglementat legal si își exercită atribuțiunile într-o etapă finală a unei proceduri judecătorești. În cazul recuperării creditelor, procedura legală este următoarea: banca cheamă în instanță persoana care a luat creditul, instanța apreciază asupra datoriei, fixează limitele obligației, îl obligă pe cel care a luat creditul să plătească, iar daca acesta refuză, se trece la executarea judecătorească. Sub aspect infracțional, metodele acestor firme pot fi încadrate la infracțiunile de amenințare și și santaj. Aceste firme amenință persoanele că, dacă nu returnează banii, sumele vor fi recuperate de la mama, tata, sora, bunica, unchi etc. Pe de alta parte, contractul de creditare este un contract specific foarte bine determinat dintre un creditor, bancă, și un debitor. Nici o alta societate comercială, fundație, asociație, fără această acreditare specială de la BNR, nu pot exercita o obligație sau nu poate revendica drepturi în această materie. Societățile de recuperare de creanțe sunt niște SRL-uri fără o acreditare în materia bancară, care nu au nici un fel de raport direct, nici măcar contractual, cu creditorul .

Prescripția dreptului la acțiune în sens procesual înseamnă, de fapt, o sancțiune stabilită prin lege, îndreptată împotriva creditorului, care timp de 3 ani de zile, demonstrează nepăsare în recuperarea banilor săi, astfel încât dacă el nu dă în judecată un debitor în acest interval, se presupune că nu a fost interesat în colectarea banilor, și atunci nu mai poate acționa în judecată debitorul.

Dincolo de acest termen, creditorul nu mai poate să acționeze debitorul în judecată pentru plata unei datorii, adică nu mai poate obține concursul forței coercitive a statului român pentru constrângerea debitorului.

Cei de la EOS KSI  sau KRUK încearcă să te convingă să plătești restanța însă sub nici o formă nu ar putea să te inducă în eroare , să îți spună că te bagă pe liste negre, pentru ca nu pot face acest lucru și nu este deontologic profesional.

Dacă ai probleme cu datorii la operatori de telefonie nu vei fi înregistrat la Biroul de Credit pentru că de la 01.01.2008 la Biroul de Credit nu se mai înscriu decât strict restanțele din segmentul de creditare bancară. Mai există de asemenea un aspect : între mai mulți operatori de telefonie mobilă exista un acord în baza căruia, ei schimbă date și înregistrează pe cei care nu își plătesc datoriile; această bază de date, începând cu 01.01.2008 este însă ilegală, adică Orange nu te poate refuza să îți facă abonament pentru că ai o restanță la Vodafone, întrucât Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale a spus clar că nu se pot constitui între agenți economici, care operează pe aceea și piață sau pe piețe diferite, structuri similare cu birourile de credit; asta înseamnă că, două firme nu pot să utilizeze cu consecințe împotriva unor consumatori, datele legate de restantele înregistrate de aceștia; daca ție ți s-ar interzice la Orange să îți faci abonament pentru că ai o datorie neachitata din 2000 la Vodafone, poți să dai in judecata Orange și, 100 % ai câștiga procesul și aceștia ar fi obligați să îți deschidă contract.

Ce trebuie să faceți

Când primiți telefoane de la o astfel de firmă de recuperare puteți spune că au gre șit numărul de telefon și vorbesc cu o persoană care nu are nici datorie către nimeni și să le închideți telefonul. Când primiți scrisori de la KRUK sau EOS KSI ( acestea sunt trimise simple nu recomandat și baza lor de date este așa de veche încât trimit scrisori unor persoane care nu mai domiciliază la dresa respectivă de mulți ani) nu desfaceți plicurile, ci pur și simplu scrieți pe ele destinatarul nu locuiește la această adresă și puneți plicul în la poștă. Poșta va trebui să îl ducă înapoi la expeditor. Firmele de recuperare nu au nicio dovadă că plicul cu textul respectiv a ajuns la persoana pe care o căutau. Nu le mai citiți inepțiile și amenințările, pentru a vă proteja de stres. Eventual, puteți arunca plicul nedesfăcut direct la coșul de gunoi.

 O alta varianta este sa verificati daca v-ati dat acordul sub semnatura in ceea ce priveste datele personale, iar in caz contrar puteti efectua o plangere penala pentru abuz in serviciu impotriva companiei care a divulgat fara acord date umneavoastra personale, constituindui-va totodata ca parte civila cu suma care considerati ca o  suferiti ca prejudiciu moral.