Declaraţie politică – Deputat Ovidiu C. Iane

 

Romania

14 mai 2013  

 

Declaraţie politică

 

România și Republica Moldova (II)

2. Invitație la pace și reconciliere

 

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

 

 

9 mai reprezintă o dată cu puternice semnificații, nu numai pentru poporul român, dar și pentru toate popoarele implicate în cea mai mare deflagrație cunoscută de omenirea modernă. Nu acest eveniment face obiectul declarației mele politice de azi, ci, pornind de la simbolurile sale, modul în care noi înțelegem azi să le prețuim, să le valorificăm și să le înțelegem, fără a repeta greșelile unui trecut care ne-a costat pe toți îngrozitor de mult.

În 1812, în urma războiului ruso-turc, Basarabia era desprinsă de țara mamă.

Acum câteva zile, am sărbătorit 136 de ani de la momentul în care România Mică și-a căștigat, în urma unui război greu și dureros, statutul de stat independent. Începutul secolului următor avea să aducă un alt răboi în urma căruia țara noastră se reîntregea prin Unirea din 1918, iar Basarabia și cetățenii săi reveneau la locul lor de drept.

Tot acum câteva zile, poporul rus a celebrat victoria asupra nazismului, un prilej firesc de mândrie și sărbătoare.

Republica Moldova, ca ‚stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil’, dar, de ani întregi, prins între două istorii și între două neamuri, a sărbătorit cum se cuvine ziua de 9 mai, fie ea ca zi a independenței statului român, a victoriei împotriva nazismului sau ca zi a Uniunii Europene.

Din păcate, au fost și manifestări dintre cele mai neplăcute și complet nepotrivite unui astfel de eveniment care ar trebui să ne învețe unitatea, toleranța, deschiderea, pacea, evoluția.

Unul dintre omologii noștri ruși, deputatul Iosif Kobzon, a declarat într-un interviu pentru Publika TV următoarele: „Moldova a fost a noastră, într-un trecut nu chiar îndepărtat. Iar politicienii au pierdut-o. Cred că dacă acum s-ar anunța un referendum, toate ar reveni la starea inițială”, iar vicepremierul rus, domnul Dmitri Rogozin, a declarat și el: “La Chişinău mă voi întâlni cu politicienii moldoveni şi le voi spune că nu trebuie să existe o astfel de politică, care să interzică să ţinem minte lucrurile sfinte. Doresc ca Moldova să se întoarcă spre 9 mai, pentru că noi toţi suntem în viaţă, datorită veteranilor”.

Totodată, diferitele viziuni și interpretări ale celor care au participat la manifestațiile prilejuite de ziua de 9 mai au condus la situații tensionate între rusofili și unioniști, adepții unirii Republicii Moldova cu România.

Stimați colegi, doamnelor și doamnelor, sunt profund întristat că astfel de declarații și de situații mai există încă și că demonstrăm din plin faptul că nu am fost capabili să învățăm nimic din trecut.

Cu toții, avem sărbători pe care le cinstim. Și Rusia le are. Și România le are. La fel, Republica Moldova, ai cărei cetățeni împart, fie că le place sau nu unora, o ORIGINE și o ISTORIE COMUNE cu ale noastre.

Consider că nu tebuie să ne folosim niciunul dintre noi de greutățile geopolitice și faptele unei epoci tulburi pentru a ne însuși ceea ce nu ne aparține și nu ne va aparține niciodată pe drept.

Cetățenii Rusiei, ai Republicii Moldova, ai României și ai oricărui stat din această lume sunt LIBERI să-și aleagă viitorul, fără ca nimeni să speculeze, să manipuleze, să distorsioneze faptele istoriei sau să le interpreteze după bunul plac sau interes.

A venit vremea să reconciliem și să vindecăm pentru totdeauna rănile pe care ni le-am pricinuit unii altora și să înțelegem că toleranța este principiul cheie al libertății și demnității oricărei ființe umane de oriunde pe această planetă.

Poate prea mult ne-am implicat în războaie care ne-au aparținut sau nu și, cu siguranță, mult prea mult, am crezut că putem obține prin luptă ceea ce puteam obține prin reconciliere și înțelegere a locului fiecăruia. (Bineînțeles, o teorie complet naivă pentru vremurile de beligeranță de altădată, dar una complet indicată în această eră a globalizării și a evoluției.)

Stimați colegi, închei această declarație politică citând alineatul 3, articolul 1, titlul I al Constituției Republicii Moldova, care sintetizează ceea ce ar trebui să accepte și să respecte mulți dintre noi: ‚Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate’.

Vă mulţumesc.

 

 

 

 

 Deputat,                                                                                                     

Ovidiu C. Iane

Subscribe To Our Newsletter