De cati ortodocsi vorbim in parohia lui Andreica ?

hqdefaultPrimim pe adresa redacţiei o scrisoare din partea Preot profesor universitar Ioan M. BOTA. Iat-o în integralitate

„Respectând adevărul, asigurăm realizarea idealului dorit

Apariţia  monografiei  Parohiei  Ortodoxe Române  „Sfântul   Dumitru”  Floreşti   –  Cluj   a  părintelui   Dr. Dumitru Marcel  Andreica, 2013, ne   prezintă existenţa acestei comunităţi religioase (Floreşti), ca datând din cele mai vechi timpuri ale istoriei poporului român, când de fapt ea a fost înfiinţată în anul 1948 prin scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite Greco-Catolice de către regimul comunist. Chiar şi localitatea Floreşti  este atestată din anul  1272. Monografia „vine să facă lumină într-o zonă istorică sensibilă a Bisericii strămoşeşti, în care au trăit şi s-au mântuit înaintaşii noştrii. Tot ei ne-au lăsat această credinţă strămoşească ortodoxă ca pe un tezaur preţios…” afirmă autorul.isus pe cruce

Numai că autorul ştie, ca istoric, că poporul român s-a născut şi s-a format creştin pe aceste plaiuri româneşti prin contopirea celor două mari popoare antice, dacii şi romanii, mărturisind încă din primele veacuri ale existenţei sale unirea în credinţă cu Biserica Romei, mama noastră de sânge şi credinţă. Atât cuvintele prin care rostim rugăciunile sfinte cât şi cuvintele din toate aspectele şi activităţile noastre, sunt latine şi chiar  numele nostru ca popor este „român”. Actul de naştere al poporului român este Columna lui Traian. Istoria ne este martoră că până la anul  1054  poporul român a trăit, a crezut, s-a rugat în strânse legături cu Biserica Romei. Abia de acum fiind „o  insulă latină” înconjurată de popoare slave, primeşte prin bulgari limba slavonă în biserică şi apoi scrierea chirilică în cancelariile domneşti şi bisericeşti, timp de 700 de ani, ceea ce a fost o mare piedică în progresul vieţii noastre româneşti.

Cuvântul „ortodoxie” şi mai târziu „biserică ortodoxă” a apărut  în istorie abia după anul 1000 dHr. Poporul român şi-a păstrat adevărata credinţă strămoşească daco-latină în rugăciunile din familie, căci în biserici se slujea numai slavoneşte sub conducerea ierarhilor şi preoţilor  pregătiţi şi aprobaţi de  patriarhul Constantinopolului. În acest îndelungat timp episcopii şi un mare număr de preoţi slujitori în Moldova şi Ţara Românească erau bulgari, greci, sârbi, iar în Transilvania după 1560  au apărut religiile luterană şi calvină, care au început, şi în parte au reuşit, să convertească la „legea” lor un număr însemnat de români care apoi s-au desnaţionalizat.

Unirea majorităţii românilor din Transilvania în credinţă cu Biserica Romei în 1700 a reînnodat firul rupt în 1054, a salvat pe români de la calvinizare şi desnaţionalizare prin ierarhii, preoţii, credincioşii crescuţi în şcolile Blajului, Beiuşului, Năsăudului, purtând cu succes lupta pentru dezrobirea socială şi libertate naţională inaugurată de episcopul Ioan Inochentie Micu, impusă prin Petiţia naţională în Revoluţia de la Blaj în 1848/1849  iar prin corifeii Şcolii Ardelene punând bazele culturii româneşti moderne. În aceste condiţii socio-istorice s-au dezvoltat parohiile române unite, între care şi Parohia română unită greco-catolică Floreşti. În  conscripţia efectuată de episcopul Ioan, 250  de  suflete la Floreşti, la Luna de Sus 80 de  suflete, iar la Tăuţi 230 suflete.  Floreştenii având biserică, casă parohială, iar ca preot pe „popa Găvrilă”, cei din Tăuţi aveau biserică, casă parohială, iar ca preot „ popa Petre”, iar românii din Luna  de Sus nu aveau preot şi nici biserică. Treptat s-au dezvoltat, mai ales în Floreşti, unde în 25 decembrie 1787, Gheorghe Şincai, directorul naţional al şcolilor din Transilvania, a  înfiinţat prima şcoală sistematică sătească în limba română, numindu-l învăţător pe Bartolomeu Putean.

De atunci până în decembrie 1948 parohia Floreşti a fost preponderent greco-catolică. Din 1 octombrie 1948 preotul greco-catolic Iosif Gherman din Floreşti a rămas pe mai de parte paroh aici, căci soţia sa Gherman Eugenia a semnat în locul lui trecerea la ortodoxie. De aici începe istoria Parohiei ortodoxe române „Sfântul Dumitru” Floreşti.

E  bine să ştim situaţia sub raport confesional în judeţul Cluj în apropierea unor momente istorice importante:

Recensământul general al populaţiei României din 29 decembrie 1930, Bucureşti 1938, pag. 588:

Populaţia statornică în 1930 după religie: judeţul Cluj: total 334.991 locuitori dintre care 64.543=19% orotdocşi, 142.993=42% greco-catolici.

În localitatea Floreşti  2906 suflete dintre care 47 ortodocşi, 1655 greco-catolici, 1003 romano-catolici, 161 reformaţi, 7 unitarien

Recensământul din anul 2011.

În localitatea Floreşti există 19.253 de locuitori dintre care 16.112 români, 1939 unguri, 1077 ţigani, 47 alte etnii,  22 germani, 19 italieni, 9 ucrainieni, 9 turci, 4 evrei, 4 bulgari, 3 greci, 2 sârbi, 2 polonezi, un tătar, un slovac, un rus-lipovean şi un ceh. În ce preiveşte religia avem azi în Floreşti 14.599 ortodocşi, 1049 reformaţi şi calvini, 912 romano-catolici, 763 penticostali, 760 greco-catolici, 377 baptişti, 146 alte religii, 91 atei, 90 martorii lui Iehova, 89 unitarieni, 39 musulmani, 38 ortodocşi-sârbi, 38 adventişti de ziua a şaptea, 32 de creştini după Evanghelie, 18 evanghelici români, 15 creştini de rit vechi, 12 evanghelici, 8 mozaici, 5 evenghelişti luterani.

Orotodocşii sunt organizaţi în 5 parohii, avem două parohii greco-catolice, o parohie romano-catolică, o parohie reformată, 5 case neo-protestante.

Orotodocşii nerestituind biserica greco-catolică zidită de Canonicul Dumitru Căian, i-au obligat pe credincioşi să frecventeze bisericile ortodoxe.

Preoţii ortodocşi din 1948 încoace: Iosif Gherman, Ananie Simule (1970-1977), Simion Cristea (1977-1982), Vasile Fizeşan (1982- 2005), Dr Dumitru Marcel Andreica din 2005 până azi, preoţi slujitori: Pr. Daniel Paşca din 2008, Pr. Cristian Gelu  (2008-2010), Pr Ştefan Rareş Prutean 2009, Valea Gârbăului Pr. Ovidiu-Ciprian Marţiş din 2009.

Parohia ortodoxă română “Sfântul Dumitru” Floreşti-Cluj a apărut în octombrie 1948 ca un cadou făcut de autorităţile comuniste Bisericii Ortodoxe Române, colaboratoare şi sprijinitoare a politicii comuniste e ruinele Bisericii Române Unite Greco-Catolice luptătoare fermă pentru apărarea libertăţii poporului român. Se impune revenirea la adevărata credinţă strămoşească în unitate cu Biserica Romei şi la repararea marilor nedreptăţi săvârşite din 1948 încoace contra acestei sfinte instituţii creştine româneşti, asigurând astfel regenerarea morală a societăţii româneşti, pacea şi înfrâţirea între fraţii de acelaşi sânge şi de aceiaşi lege.

Doamne, ajută-ne!

Preot profesor universitar Ioan M. BOTA”

Preluare floresti-gilau

Follow me!

Subscribe To Our Newsletter

Consilierii PNL sar în apărarea lui Bîldea. “Primarul Emil Boc recidivează în indiferența față de lege”

Consilierii locali din partea PNL sunt foarte deranjaţi de faptul că Bîldea Ioan nu a...

Închide