Crăciunul în semnificații ezoterice

magiiÎn noaptea de 24 – 25 decembrie se celebrează naşterea lui Iisus. Este capătul sarcinii divine purtate de Fecioara Maria, care începe la momentul Bunei Vestiri (25 martie). Astrologic vorbind, sarcina divină începe în momentul în care Soarele traversează primul decan al Berbecului, zodia începuturilor. Prin urmare semnificaţia este că avem de a face cu un nou început spiritual, că va urma să apară o nouă cale spirituală, cu un mesaj de acces mai direct către Tatăl Divin şi Împărăţia Sa, dar şi un mesaj de luptă („Eu nu am venit să aduc pacea, ci sabia”), care este în acord cu Berbecul, zodie a războiului (lupta dusă de Iisus şi, mai târziu, de creştini, cu forţele demoniace, satanice şi cei posedaţi sau influenţaţi de ele).

Putem privi acum naşterea lui Hristos ca reprezentând, la cel mai profund nivel, întruparea Logosului Divin, proces tainic prin care Tatăl îşi revarsă iubirea nemărginită asupra tuturor copiilor săi. El vine în întâmpinarea noastră luând chip de om. Dar pentru a-l primi cu adevărat în inimile noastre, trebuie să ne purificăm în prealabil de necredinţă, de îndoială, de gânduri rele şi de dorinţe inferioare, de tot ceea ce ne opreşte să primim minunatele daruri pe care Dumnezeu ni le oferă în fiecare clipă.

Naşterea lui Iisus este situată într-un moment când Soarele se află în Capricorn (zodia maximei maturităţi şi înţelepciuni), la 9 luni distanţă de momentul Bunei Vestiri. Naşterea Domnului este situată în preajma solstiţiului de iarnă, acesta fiind un moment de hiatus (discontinuitate spaţio-temporală) în parcursul solar. În mod semnificativ, Iisus se naşte aproape de momentul solstiţiului, când se deschide Janua Coeli (Poarta Cerurilor), prin care sufletul intră în manifestare sau iese din manifestare. Venirea lui Iisus prin Poarta Cerurilor indică în mod clar natura sa divină, provenienţa sa celestă.

În plus, Iisus se naşte la miezul nopţii, când culminează, conform ezoteriştilor, Soarele de la Miezul Nopţii sau Soarele Spiritual (ceea ce indică misterul, ocultarea care a învăluit permanent misiunea christică, dar şi natura sa solară). Miezul nopţii trimite şi la direcţia spaţială numită popular „miazănoapte”, adică nord; aici putem vorbi despre o semnificaţie hiperboreeană, deci o nouă confirmare a naturii divine a lui Iisus.

Conform unor viziuni ezoterice, Regii Magi reprezentau chiar triada supremă din Shambala (Centrul spiritual al Terrei), formată din Brahatma, Mahatma şi Mahanga. Ierarhia Shambalei a venit să aducă recunoaşterea sa şi să probeze devotamentul faţă de noul Avatara (încarnare divină). Obiceiul tradiţional numit „Steaua” (colindătorii „umblă” cu „steaua”) evocă misterioasa stea care a condus pe Regii Magi către locul naşterii lui Iisus.