„Cât suntem încă pe pace, eu vă spun bine-ati venit…!”

Cred că, unora dintre voi, li s-a întunecat uzul ratiunii. De abia mi-am plâns in tacere copilul, nu intelegeti ce inseamna o asemenea suferinta.

Sfertodoctilor, nu am fost nici acoperit, nici in presa, nici in afara ei. Nu torn la vreo sectie de politie, cum fac altii. Nivel de doi bani. Am incercat sa fac ce trebuie pentru natiunea mea. Si mai ales, nu joc la doua capete, cum faceti cei mai multi dintre voi.

Am impresia că faptul că am scris și, da, voi începe de acum abia să scriu cu adevărat, deranjează. De-a lungul timpului, am avut grijă ca memoriile mele să fie bine puse deoparte.

Nu mă impresionează mitingul lui Dragnea-Tăriceanu. Nici amenințările acoliților lor. Ferească Dumnezeu de omul care nu mai are ce pierde. Având în vedere Starea Națiunii, am hotarât că e momentul să spun lucrurilor pe nume. E jalnic si josnic să ataci un om  căruia i-a murit sensul vieții. Sper să nu treceți prin suferințe de nici un fel. Dar demnintatea nu mi-o puteti lua nici voi, nici slugile voastre nemernice. Si inca ceva, fac pipi pe amenintarile voastre. Bă, e clar ?

Dar dacă doriți război, îl veți avea. Din momentul în care primesc un singur telefon de amenintare, Unul singur. Să puteți spune că v-ați făcut-o cu mâna voastră. Suntem destui în presă care știm mizeriile pe care le-ați făcut și continuati să le faceti.  Am facut un pas la o parte, de greată. Nu ma obligati sa revin.

Nu am timp de imaginatia voastra bolnava, suferiti de sindromul Ceausescu 1989, mania grandorii.Am alte proiecte, dar dacă mă obligați, voi raspunde cu aceeasi moneda, voi veți alege. Iubesc si sunt iubit. Stiti bine de ce  sunt in stare cand cineva imi ataca familia. Nu am limite, sau granite. Legat de parodia aia de miting, PSD-ALDE,  am retinut ca s-a vorbit de Eminescu.

Dau si eu un citat :

„Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtej
Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?
Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?…
Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier,
A credinţei biruinţă căta orice cavaler.
Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, … !



Leave a Comment