17/01/2021

Apel pentru recunoştinţă

E mare lucru că trăim aici, acum. Că ne trezim dimineaţa. Că suntem împreună. Că există cerul deasupra noastră şi pământul sub noi. Că e primăvară acum, că putem simţi căldura şi că ne putem bucura de răcoarea binefăcătoare a ploii când va fi să vină.

E minunat că ni se nasc copii – chiar dacă sunt vremuri grele, dintotdeauna au fost – oricum fiecare copil se naşte cu bucăţică lui de pâine în mână. E atât de bine că avem natură cu noi – atât de primitoare, atât de vastă şi îndelung răbdătoare cu noi care uitam să-i fim recunoscători. Mare, munte, delta, copaci verzi, viaţa pe pământ şi-n aer, câini vagabonzi care ne urmează pe străzi pentru că simt nevoia de afecţiune. Uitam să fim atenţi la ce ne înconjoară, să fim recunoscători, să vedem pur şi simplu. Ne regeneram fiinţă profundă când primim cu inimă deschisă fiecare dar al vieţii, cât de mic ar părea şi de neimportant – şi când ne mirăm asemenea copiilor de fiecare dată când descoperim micile miracole ale existenţei. Mirarea aia totală cu ochi de copil.

Pentru că nu totul ni se cuvine. Nu am venit aici doar să consumăm. E natural să mulţumim pentru tot ce ni se oferă. Şi să dăruim la rândul nostru. Să ne dăruim. Să învăţăm să oferim. Puţin mai multă atenţie. Un zâmbet. Incredibil cât se poate mângâia un om cu un simplu zâmbet, un om trist căruia îi zâmbim, îi adresăm o vorbă bună şi luăm pur şi simplu act de prezenţa lui în spaţiul şi timpul prezent. Real. Netrucat. Negrabit. Sufletul acelui om e recunoscător pentru că sufletul tău stă în loc o clipă şi-l percepe.

Să începem exerciţiul recunoştinţei de la noi înşine pornind – mă iubesc şi mă accept în totalitate cu bune şi rele, cu defecte, calităţi, egoisme, generozităţi, cu totul. Pentru că luând act de fiinţa mea aşa cum e ea şi iubind-o necondiţionat încep să învăţ, să văd mai bine, să aleg mai corect, să fac mai mult bine în jur, să fiu mai blând, dar şi să ies din ce nu mă ajută şi mă împiedică pe drumul dezvoltării mele sufleteşti. Exerciţiul recunoştinţei pentru tot şi toate devine un stil de viaţă interior cu care Sinele profund se hrăneşte.

„Îmi asum pe deplin responsabilitatea existenţei mele şi astfel devin din ce în ce mai puternic” – nimeni din afara noastră nu e vinovat de nimic din ce ni se întâmplă nouă – totul ţine de alegerile noastre şi de înţelegerea noastră – nimic exterior nu e responsabil, noi suntem.

Fiecare din noi are o relaţie specială cu Dumnezeu, Buddha, Alah, Sursa, Unul – cum vreţi să-L numiţi – e intimă şi binefăcătoare, conflictuală, ca-n iubire, cu suferinţe şi bucurii pe măsură. Suntem într-un examen permanent, iar restanțele ni le dăm până reuşim şi le depăşim – iar recunoştinţa pentru tot ce trăim e o cheie de înseninare şi bunăvoință a sufletului.

„Tu eşti singurul responsabil pentru fiecare frecvenţă de vibraţie pe care o emiţi şi care este determinată de gândurile, de sentimentele, de cuvintele, de acţiunile tale. Dacă vei gândi, dacă vei vorbi şi dacă vei acţiona din perspectiva iubirii, a bunătăţii şi a compasiunii frecvenţa ta de vibraţie va deveni din ce în ce mai înaltă. Adevărata ta menire în viaţa constă în a-ţi ridica vibraţia, frecvenţa în permanenţă. Ea generează toate rezultatele din viaţa ta, întrucât tot ce vine la tine este consecinţa vibraţiei pe care o emiţi. Totul. „Învăţături zilnice, ziua 306, Secretul”

E legea rezonantei. A cauzei şi a efectului. Iar prin exerciţiul recunoştinţei se ridică foarte mult frecvenţă, vibraţia, uimitor de uşor.

Cel mai frumos acatist ortodox din punctul de vedere al inimii mele, cel mai frumos şi mai cald din câte există e Acatistul de mulţumire „Slavă Lui Dumnezeu pentru toate”. Pentru cine are aplecare şi rezonează cu astfel de abordare.

Altfel mulţumirea sufletească firească pentru lucrurile cât de mici, cotidiene face minuni.

Ai răbdare mai multă cu tine şi cu ceilalţi. Ce nu-ţi convine în ceilalţi nu îţi convine în tine însuţi de fapt. Suntem oglinzi unii pentru alţii. Şi ca să ne putem transforma, să ne ridicăm vibraţia, normal e să observăm, să acceptăm, să ne iertăm şi prin urmare să ne vindecăm prin puterea iubirii ce vine de la Divinitate şi care ne întăreşte miraculos.

Mulţumeşte pentru tot, pentru aici şi acum.

Şi nu-l dă pe azi pentru mâine. Fii recunoscător pentru clipa asta.

Subscribe To Our Newsletter

Adrian Năstase este liber. O libertate plină de constrângeri pentru fostul premier

Fostul premier al României, Adrian Năstase, a fost eliberat condiţionat în urma deciziei Tribunalului Bucureşti....

Închide