Alertă : USAMV Cluj să explice îmbolnăvirile cu Febra Q, dar cerem raport si triaj epidemiologic !

 

Ziar de Cluj a desfășurat o amplă investigație în legătură cu situația incredibilă sub aspect epidemiologic dar si de comunicare publica de la USAMV Cluj-Napoca.

DSP se face că plouă, iar cu Prefectura vom discuta saptamana care vine.

Situația  lui Cornel Catoi  rector USAMV, este delicată.  Acesta vor trebui sa explice masurile luate, in stoparea Febrei Q. Deoarece sunt deja 23  cazuri, nu se stie ce incepe de acum.  Cei care au sanse sa se imbolnaveasca, sa ia masurile de precautie necesara, iar autoritatile sa dovedeasca transparenta.

Recent, Ziar de Cluj, anunță descoperirea altor infectii cu Chlamydia pneumoniae, de aceasta data.

Numarul real al imbolnavirilor, este mai mare decat cel raportat.  Si dealtfel, zilele urmatoare vor aduce informatii incredibile referitor la multe persoane  din Cluj, care au avut internari in  ultimul an.

Se pare că pneumoniile atipice si endocardita nu au fost cazuri izolate. Vom reveni prin emisiuni radio cu persoane care au raportat si prezinta probe materiale.

Vara lui 2019 a adus o problemă extrem de importantă în România. În județul Cluj, între iunie și august, au fost înregistrate 23 de cazuri de Febră Q, o infecție destul de rară, care se manifestă la fel ca o banală gripă, dar care ar putea avea efecte asupra celor afectați chiar și jumătate de an, anunță Antena1.

Febra Q este o zoonoză determinată de Coxiella burnetii, o bacterie Gram negativă obligatoriu intracelulară. Infecţia este contractată de om prin inhalarea de aerosoli sau praf contaminat, de la animale domestice infectate (vite, oi şi capre). Mai rar, transmiterea se poate face prin muşcatura de căpuşă, ingestia de lapte nepasteurizat şi derivate ale acestuia sau de la om la om1.Clasificată iniţial ca o specie a genului Rickettsia, Coxiella burnetii este recunoscută astăzi ca un microorganism din grupul gamma al Proteobacteriilor. Tehnicile moleculare au evidenţiat o omologie cu Legionella pneumophilae, de asemenea membră a aceluiaşi grup taxonomic.

Rezistenţa la căldură, agenţii chimici şi deshidratarea permit supravieţuirea îndelungată a bacteriei în afara organismului gazdă.

Infecţia devine simptomatică doar la jumătate din pacienţii infectaţi. Forma acută de boală Q debutează cu febră, frisoane, transpiraţii, mialgii, tuse neproductivă, stare de rău general. Febra persistă de obicei 1-2 săptămâni. Aproximativ 30-50% din pacienţii cu infecţie simptomatică dezvoltă pneumonie. Rareori, boala poate să îmbrace o formă cronică severă, caracterizată prin endocardită, hepatită cronică şi sindromul de oboseală cronică.

Deoarece simptomele clinice sunt nespecifice, diagnosticul se stabileşte numai pe investigaţii de laborator.

Ca orice bacterie Gram negativă, Coxiella burnetii prezintă ca factor de virulenţă un lipopolizaharid ce este responsabil de asemenea şi de variaţia de fază antigenică ce survine în cursul evoluţiei infecţiei1;3. Această diferenţă antigenică este importantă pentru diagnostic, fiind utilă în diferenţierea infecţiei acute de cea cronică:

  • în formele acute de boală, predomină anticorpii îndreptaţi împotriva antigenelor de fază II, putând fi depistaţi începând cu cea de a 2-a săptămână de boală; deşi în probele recoltate mai târziu se poate înregistra şi o creştere a anticorpilor faţă de antigenele de fază I, titrul anticorpilor faţă de antigenele de fază II este mai mare;
  • în infecţia cronică situaţia este inversă, demonstrându-se în serul pacienţilor o creştere marcată a anticorpilor faţă de antigenele de fază I;
  • în cazurile de hepatită cronică granulomatoasă titrurile anticorpilor IgG şi IgM atât faţă de antigenele fază I cât şi faţă de antigenele de fază II sunt crescute semnificativ, însă titrul anticorpilor faţă de antigenele de fază II este mai mare sau cel puţin egal cu cel al anticorpilor faţă de antigenele de fază I;
  • în endocardită se înregistrează de asemenea titruri mari de anticorpi, titrul anticorpilor faţă de antigenele de fază I fiind de obicei mai mare decât cel al anticorpilor faţă de antigenele de fază II.

Boala se transmite de la animale la om, dar nu și de la om la om. În acest context, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) oferă câteva sfaturi generale, atât pentru fermieri cât şi pentru persoanele implicate în creşterea animalelor de fermă, în vederea protecției și a reducerii riscurilor de sănătate a populaţiei expuse.

Cum se transmite febra Q de la animale la oameni

De obicei, infecţia poate apărea ca urmare a inhalării/ingerării de spori rezistenţi proveniţi din particulele de praf contaminate cu excreţii rezultate după fătare sau secreţii. Bălegarul sau urina, precum şi subproduse animaliere cum ar fi pielea, lâna sau blana, pot constitui sursă de infecţie. Cel mai expus la riscul apariţiei bolii este personalul din abatoare sau ferme. O altă sursă de infecţie o constituie consumul de lapte nepasteurizat. Insectele hematofage sau unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale pot fi implicate și ele în producerea bolii.

Vom reveni



Leave a Comment