Afacerea HIV, offshore și sponsorizările sub lupa DNA

O anchetă marca Rise Project, care va continua în numerele urmatoare, cu aport propriu Vocea Clujului. Datele si continutul sunt marca Rise Project.

Pastila de la doctor ascunde un război subteran cu tranzacții neștiute prin fundații personale, practici ilegale împământenite în corporații farma, șpăgi către medici influenți, achiziții publice secrete sau campanii mascate de promovare.

Sătul, un angajat din România al grupului american AbbVie a reclamat corupția din sistem șefilor săi cei mari din Statele Unite, dar și la DNA.

RISE a obținut scurgerea de informații, documentele offshore din Cipru și a urmărit sutele de mii de euro primite de  infecționiști de marcă, manageri de spitale, de la Abbvie, numărul 1 pe țară în materie de vânzări farma.

22 mai 2014. București. Spitalul condus de profesorul Adrian Streinu-Cercel, Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, împreună cu patru organizații non-guvernamentale, declară război hepatitei și virusului HIV printr-o campanie publică de informare și testare în masă.

34.000 de persoane din toată țara, anunță organizatorii, vor fi testate gratuit. Beneficiarii provin din grupuri vulnerabile: oamenii fără adăpost, toxicomani, prostituate.

Situația e dramatică.

„Numărul infecțiilor cu HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile din România a crescut în mod dramatic în perioada 2007-2013, de la 4% în 2007 la 30,6% în 2012 și 29,23% în 2013”, declara public dr. Mariana Mărdărescu, șefă de secție la Institutul „Matei Balș”.

Banii vin din Norvegia: 1,3 milioane de euro. Sunt fonduri pe care guvernul de la Oslo le investește în diferite proiecte comunitare din spațiul european, chiar dacă nu face parte din Uniune, primind astfel acces la piața unică.

Proiectul finanțat de scandinavi se numește „Îmbunătățirea prevenirii și controlului HIV/SIDA și a Hepatitei B și C în România”.

Norvegienii știau că bugetul alocat de ei urmează să acopere achiziția de teste, o bază de date cu bolnavii, cursuri specializate și salariile celor care ies pe teren pentru a sonda medical populația.

Ar fi trebuit să meargă repede. Dispozitivele de testare rapidă sunt mici, cât niște brichete, produse de corporația americană AbbVie. Te înțepi în deget și afli în câteva minute dacă ai hepatită. La fel, pentru HIV. Eficiență, peste 99%.

Totuși, dacă rezultatul e pozitiv, un laborator mai sofisticat decât „bricheta” trebuie să confirme virusul pe o cantitate mai mare de sânge decât stropul curs din deget.

Până la urmă, au fost testați în stradă doar o mie de inși. Restul dispozitivelor au fost împărțite prin țară la Direcțiile de Sănătate Publică.

Principiul de lucru era următorul: cine ieșea „pozitiv” la HIV sau hepatită se ducea glonț la Institutul „Matei Balș” ca să confirme rezultatul la un laborator aflat într-un subsol al spitalului.

Numai că acolo, la subsol, funcționa în secret o căpușă: afacerea privată a managerului Streinu-Cercel. Iar laboratorul cu pricina a înghițit direct 186.993 euro (831.110 lei) din cele 1,3 milioane alocate de statul norvegian pentru sănătatea noastră publică.

Contractul s-a derulat in 2015.

Și, ani de zile, profitul Lotus-Med a dispărut în paradisul fiscal din Cipru, înghițit de o căsuță poștală din Nicosia.

Marsaro Co Limited controla laboratorul.

Compania offshore a fost înființată în 2002 cu un alt nume, iar profesorul Adrian Streinu – Cercel apare, la un moment dat, în noiembrie 2008, în documentele ei oficiale. Era ziua când profesorul își ceda partea sa pe persoană fizică, adică o treime din afacere, către un trustee (offshore cu rol de acționar fiduciar, reprezintă și maschează adevărații beneficiari – WW Corporate Trustees Ltd).

Procedura severă ca măsurile de securitate e concepută la cartierul general din Chicago. Nimeni nu scapă fără instrucția de evitat corupția și relele practici.

AbbVie, deținută de producătorul american de medicamente Abbott Laboratories, s-a desprins administrativ de compania-mamă în 2013.

Abbott a păstrat în portofoliu medicamentele pentru care a expirat patentul brevetat, iar noua entitate s-a axat pe medicamente inovative.

AbbVie a intrat pe piața românească la începutul anilor 2000 cu mai multe medicamente pentru HIV, hepatite, boli psihice, autoimune, diferite tipuri de cancer, dar și cu reactivi de laborator.

Încasările globale din 2017 au plasat AbbVie & Abbott în top 10 mondial. Împreună, au raportat 55,6 miliarde de dolari, mai mult decât giganți ca Pfizer, Novartis, Bayer sau GlaxoSmithKline.

Pentru asta AbbVie plăteste medici care acceptă să devină agenți publicitari.

Cultivată în ani, relația Cercel-AbbVie, în care unul își vinde numele – celălalt medicamentele, are mai multe paliere. Toate presupun combinații pe bani.

23 septembrie 2015. Chicago, Statele Unite. Miles White (63), o legendă a pieței farmaceutice și director general de 20 de ani la Abbott Laboratories, primește un e-mail de la București.

Despre managerii de spital Adrian Streinu Cercel și Carmen Dorobăț.

Mesajul ajunge și la alți 25 de executivi la nivel global, inclusiv la două corporații faimoase de audit, Ernst&Young și Deloitte, aflate în relații cu producătorul farma.

Diamandopol ar fi girat, spune sursa internă din AbbVie, rețeaua de șpăgi care desenează influența în sistemul medical, moștenită de la răposatul Popescu.

Dar între manager și doctor mai există o verigă: omul din teren, reprezentantul firmei care administrează legătura cu medicii. Un agent vital.

DONAȚIA ȘI LICITAȚIA

Peste un milion de euro doar în doi ani.

Banii au venit de la producători mondiali de medicamente și au intrat în fundația personală a lui Streinu-Cercel. (Detalii, AICI)

La suma asta a contribuit și AbbVie cu 364.779 de lei.

Compania nu ne-a comunicat scopul plății, dar iată ce spune avertizorul de intergritate din AbbVie România, adică sursa zero a scurgerii de informații:

„Dr. Adrian Streinu-Cercel este președintele unui eveniment anual numit «Zilele Matei Balș», care are loc în noiembrie. Abbott-AbbVie este frecvent sponsor principal (…) Aceste plăți pentru evenimente au iz de șpagă și ar trebui investigate în detaliu”, îi scrie angajatul din București șefului din Chicago.

Om-cheie în combinație e doamna Cotîrlă, soția partenerului offshore al lui Streinu-Cercel.

Mihaela Cotîrlă, fotografia de legitimație

„Contractele dintre Abbott-AbbVie și Streinu-Cercel sunt păstrate ca strict secrete doar de Business Unit Managerul Mihaela Cotîrlă, directorul general, care le semnează, și cel mai probabil cineva de la departamentul financiar, care se asigură că plățile sunt efectuate. Plățile pentru dr. Streinu-Cercel sunt uriașe pentru că el ar fi cam cel mai important lider de opinie pentru afacerile Abbott-AbbVie în România. Dr. Streinu-Cercel ajută garantarea vânzărilor anuale de 15 milioane de euro de Kaletra și decontarea tratamentului cu Viekirax/Exviera, care costă în jur de 50.000 de euro per pacient.”

Potrivit datelor financiare ale Fundației „Matei Balș”, fondată de profesor, AbbVie a făcut o plată de 137.020 lei pe 12 noiembrie 2015. Banii au intrat în cont la 08:42 dimineața, iar la 09:56, Raluca Cruceru, juristă la Institut, scotea deja primii 10.000 de lei cash din bancă. Întrebată la ghișeu pentru ce retrage banii, a completat sec: sponsorizări. Tot pentru același eveniment, AbbVie a mai virat apoi încă 49.958 de lei.

Contractul pentru transferul cel mare a fost semnat în ultima zi a conferinței ținute la Hotelul RIN din Capitală, pe 14 octombrie, dar plata efectivă a fost făcută o lună mai târziu, când doctorii plecaseră fiecare la spitalul lui.

În acest interval de timp, managerul Adrian Streinu-Cercel a anunțat o licitație de medicamente antiretrovirale în valoare de 28,6 milioane lei. Adică, gama pentru bolnavii de HIV în care se încadrează și Kaletra produs de AbbVie, la care se referea avertizorul de integritate. Afacerea a fost parafată de Cercel cu distribuitori ai companiei americane, cum ar fi firma Mediplus Exim.

Am cerut oficial la Institutul „Matei Balș” date despre medicamentele primite de la acest distribuitor (Mediplus Exim), dar managerul Streinu-Cercel nu ne-a răspuns pe motiv că ar fi neconcurențial față de ceilalți distribuitori cu care lucrează. Pe bani publici.

Cât despre licitația pentru antiretrovirale din 2015, tăcere desăvârșită la Institut.

Streinu-Cercel a vorbit de două ori pentru AbbVie la ediția din 2015 a Zilelor „Matei Balș” și cum a deschis gura a primit câte 1.800 de lei.

Le-a lăudat antiretroviralele și tratamentul anti-hepatită cu „Viekirax și Exviera – noua față a vindecării în hepatita cronică C”.

Fiica profesorului, Anca Streinu-Cercel, a cuvântat de 1.000 de lei pentru AbbVie la aceeași ediție. Altfel, doar în 2015, departamentul contabil al corporației a mai ordonat încă 50 de plăți către Anca Streinu-Cercel pentru servicii ca „training boala HIV pentru forță de vânzări, echipa Kaletra” sau pentru a recicla prezentarea susținută de tatăl său, „Viekirax/Exviera ‐  Noua față a vindecării în hepatita C.”

Oliviu Pascu, infecționist de la Cluj, pensionat între timp, a primit 1.295 de lei să spună același lucru ca managerul de la „Matei Balș”, care a încasat 1.800 de lei.

Sursa internă din AbbVie le-a povestit și despre asta șefilor din Statele Unite, alegând drept exemple pe doctorii Anca și Adrian Streinu-Cercel. Fiică și tată.

„Abbott-AbbVie i-a achitat onorarii de vorbitor doctorului Adrian Streinu-Cercel între 2009-2011 și multe după 2011. A primit 500 de dolari pe fiecare eveniment. El e unul dintre managerii spitalului de stat Institutul  «Matei Balș» din București și a fost și Secretar de Stat în Ministerul Sănătății pentru o perioadă în care a fost de asemenea plătit de Abbott. A mai fost președintele Comisiei Naționale pentru Luptă Anti-SIDA și la hepatite. Plățile către dr. Adrian Streinu-Cercel s-au făcut în primul rând pentru a obține mai multe contracte pentru Kaletra de la el (…) El avea autoritatea să garanteze achiziția de Kaletra pentru Matei Balș și apoi înrolarea pacienților pe terapia cu acest medicament, lucru pe care l-a făcut pentru bani și excursii primite de la Abbott-AbbVie”, dezvăluie avertizorul.

Trei doctori din Institut au confirmat pentru RISE Project că unul dintre cele mai prescrise medicamente pentru HIV, în 2014, a fost Kaletra.

„Dr. Anca Streinu-Cercel a primit câte 300 de euro pentru eveniment. Ea a fost aleasă de Abbott-AbbVie pentru onorarii de vorbitor ca să primim mai multe prescripții de Kaletra de la ea și tatăl ei.”

Nepotul lui Streinu Cercel, așa cum arăta pe legitimația de acces în clădirea Abbvie

Angajatul amintește și de un cadou mai puțin obișnuit pentru fiica profesorului: o pereche de pantofi „de vreo 200 de dolari”. Inclusiv acesta a fost aprobat de Mihaela Cotîrlă de la AbbVie, al cărei soț s-a asociat cu Streinu-Cercel în compania offshore din Cipru.

„Romania Travel Plus este entitatea care a plătit cazarea și mesele doctorilor pe care Abbott-AbbVie i-a invitat la eveniment. Pantofii au fost pur și simplu adăugați la factura totală. Business Unit Managerul Cotîrlă e persoana care a autorizat cadoul scump pentru dr. Anca Streinu-Cercel, cu scopul, în primul rând, de a câștiga favoruri de la dr. Anca Streinu-Cercel și tatăl său, dr. Adrian Streinu-Cercel”, mai arată scurgerea de informații.

Reprezentanții agenției de turism confirmă contractul cu AbbVie, „unul dintre cei mai mari clienți ai noștri”, dar nimic despre episodul cu pantofii.

Darul i-a fost înmânat Ancăi Streinu-Cercel la Școala Medicală de Vară din Iași, în 2011, eveniment organizat de prietena tatălui ei, dr. Carmen Dorobăț.

Avertizorul dezvăluie și o sinecură de familie: „(…) Abbott-AbbVie a angajat o persoană pe nume Mihai Mehedințu, care e nepotul dr. Adrian Streinu-Cercel, pe o poziție de «marketing assistant» în 2012.”

Mișcarea a fost decisă de Mihai Diamandopol, directorul general, și Mihaela Cotîrlă, șefă pe divizia Infecțioase.

Între timp, Mehedințu a plecat de la AbbVie la compania elvețiană Novartis. În 2014, tânărul a înființat Asociația pentru Creșterea Vizibilității Cercetării Științifice împreună cu fiica cea mică a lui Streinu-Cercel, Oana, și soțul ei, un stomatolog din București. ONG-ul lor a primit 6.450 de lei în noiembrie 2015 de la Fundația „Matei Balș”, controlată de profesor.

Streinu-Cercel și Carmen Dorobăț sunt doar două nume de doctori influenți, printre alte câteva zeci care apar în relatările de practici interzise trimise de avertizor la DNA si cartierul general AbbVie. Profesorul de la „Matei Balș” nu a dorit să comunice cu RISE. L-am așteptat o oră în fața biroului său, dar Cercel s-a urcat rapid în mașină, fără să scoată o vorbă despre afacerea Lotus-Med, relația sa cu AbbVie și familia Cotîrlă. În celălalt capăt de țară, doctorița Dorobăț de la Iași spune că nu a fost contactată de nimeni, DNA sau AbbVie, pe acest subiect și că Asociația „Mihai Ciucă” „nu mai funcționează de patru sau cinci ani”. Oficial, s-a oprit în 2016.

Cât despre banii care au intrat în asociație, Carmen Dorobăț i-ar fi dat mai departe firmelor care organizează evenimente, iar sponsorizările nu ar avea legătură cu achizițiile de medicamente la spital. A muncit pro-bono în campanii de tipul „Spunem nu hepatitei în Moldova”, adaugă ea.

RISE a cerut o reacție oficială din partea AbbVie România pe marginea celor relatate de mai sus, dar corporația farma a trimis un singur răspuns pentru opt întrebări diferite:

„Suntem la curent cu privire la afirmațiile anonime referitoare la AbbVie România. Am investigat această situație în mod temeinic. Nu facem comentarii cu privire la detalii specifice ale investigației noastre. Cu toate acestea, avem convingerea că afirmațiile privind interacțiunile necorespunzătoare cu furnizorii de servicii medicale sunt nefondate și că practicile noastre privind plățile către furnizori de servicii medicale sau angajați ai sistemului sanitar de stat sunt conforme cu toate legile și reglementările în vigoare.“

Reporter: Victor ILIE

Editor: Mihai MUNTEANU

Vom continua cu nume de medici clujeni care au beneficiat de sponsorizari, intr-un articol viitor.

Horia Eugen Cristea

 

 

Leave a Reply

Please Login to comment
  Subscribe  
Notify of
Scroll Up

România îi cere demisia lui Raed Arafat. Degeaba, va rămâne tot acolo !

Fundatia pentru SMURD are urmatorul comitet director : Radu TUDOREditorialist, analist pe probleme militare“, Jurnalul...

Închide