46 de arși, 24 de paturi în România după incendiile de la Colectiv și Crevedia
Trei decenii, aproape 30 de miniștri la Sănătate ! Sub un pat pentru arși realizat pe an pe ministru !
Nor în formă de ciupercă, exact ca la explozia bombelor nucleare la Crevedia. Mai apare și la explozii chimice de mare anvergură, explozii în caz de dezastre ale naturii, erupții vulcanice, explozie în atmosferă la o acumulare mai mare de gaz.
46 de pacienți internați, dintre care opt sunt intubaţi, în 24 de paturi, după ce a avut loc ultima explozie la stația GPL de la Crevedia. Vorbim de un plan roșu de intervenție inclusiv cu roboți. se fac demersuri pentru activarea Mecanismul european de protecție civilă, care va fi folosit „pentru toți cei intubați în primul rând”.
Guvernul pune la dispoziție o linie verde: 0212069397 / 0212069398 – sunt numerele de telefon puse la dispoziție de autorități pentru victimele și familiile victimelor.
Odată cu inaugurarea secției de mari arși a Spitalului Județean Timișoara, România avea un număr total de 24 de paturi ATI pentru pacienți critici adulți cu arsuri grave.
În țară, ele sunt dispuse după cum urmează:
- București, Spitalul Floreasca – 6 paturi (la care se adaugă 6 pentru tratament post-critic și alte 6 pentru arsuri ușoare)
- București, Spitalul Bagdasar Arseni – 3 paturi
- București, Spitalul de Arsuri – 5 paturi
- Timișoara, Casa Austria – 5 paturi
- Iași, Spitalul Sf. Spiridon – 5 paturi
- La cele de mai sus se adaugă 10 locuri disponibile la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, care sunt însă pentru copii.
Am riscat totul la mișcările de stradă de la Colectiv degeaba
În „fruntea” protestatarilor s-au aflat câțiva tineri și Horia Eugen Cristea, la portavoce. Acesta deține site-ul voceaclujului.ro și este un apropiat al primarului Horia Șulea din Florești. În repetate rânduri acesta a afirmat pe o rețea de socializare că acesta e protestul său, arată Transilvania Reporter
Tinerii din primul rând au avut o atitudine ciudată față de jurnaliști. Nu au vrut să fie filmați, întorcându-se de câteva ori cu spatele la cameramanii prezenți la protest. „Nu ne mai filmați, lăsați-ne în pace să protestăm!”, au spus aceștia.
Protestatarii s-au oprit apoi în fața Prefecturii, în fața Primăriei și în fața Casei de Cultură a Studenților. În timpul marșului, traficul a fost blocat peste o jumătate de oră complet. Când o ambulanță cu alarma pornită și-a făcut simțită prezența pe strada Memorandumului unde se aflau sute de manifestanți, în câteva secunde, oamenii s-au dat la o parte, aplaudând timp de câteva secunde mașina. În Piața „Lucian Blaga”, manifestanții s-au așezat din nou în genunchi, iar pentru câteva secunde cât a ținut momentul de reculegere, liniștea a cuprins parcă tot centrul. Apoi, protestatarii au plecat spre Piața Unirii scandând „Păcat, păcat de sângele vărsat”, „România e ţara mea, nu vă bateţi joc de ea”. Protestul nu a fost autorizat, fiind lansat pe rețelele de socializare de Cornel Vâlcu, lector universitar.
Episodul III. (joi, 5 noiembrie 2015) – Trei în unu, spre Mărăști
Cu o seară înainte cei prezenți la protest au anunțat că vor reveni în piață miercuri, la ora 19:00. Pe rețelele de socializare au fost anunțate pentru această seară trei proteste, toate de la ora 18:00: unul creat de Anonymus, altul de un grup care promovează monarhia și altul de tinerii care au ieșit în stradă cu o seară înainte. La ora 18:00 în piață, se aflau aproximativ 100 de persoane. Oamenii au început să se adune serios în jurul orei 19:00. În fruntea protestatarilor, din nou Horia Eugen Cristea. Protestatarii au scandat „O dorinţă sinceră, România liberă”, „Cine nu sare, nu vrea schimbare!”, „Parlament penal, mars la Tribunal!”, „Dacă vă pasă, ieșiți din casă”, „DNA, curăţă politica”, „Jos Parlamentul, sus tineretul”, „Uniți, salvăm, toară România!”, „Vrem spitale, nu catedrale!”, „Daniel du-te după Viorel!”. Când manifestanții au ajuns în dreptul Liceului Tehnologic Special Pentru Deficienţi de Auz Cluj, mai mulți elevi care învață aici i-au aplaudat pe protestatari din spatele gardului. Cei din stradă nu au rămas indiferenți, întorcându-le aplauzele. Marșul a continuat până în fața Consiliului Județean Cluj, după care protestatarii au pornit spre centru pe Bulevardul 21 Decembrie. În jurul orei 20:50, clujenii au aflat de explozia care a avut loc la fabrica de pâine din Brașov. În semn de solidaritate, aceștia au îngenunchiat pe carosabil. Mulțimea s-a oprit în fața Prefecturii, după care și-a continuat drumul spre Primăria Cluj-Napoca, unde s-a ținut un moment de reculegere. În jurul orei 21:40, manifestanții s-au întors în Piața Unirii, unde s-a ținut un ultim moment de reculegere.
Trei decenii, aproape 30 de miniștri la Sănătate ! Sub un pat pentru arși realizat pe an pe ministru !
Dan Enăchescu a fost primul om care s-a ocupat de acest minister după momentul decembrie 1989. A făcut-o din partea FSN-ului, în guvernul Petre Roman I. A fost înlocuit după jumătate de an de Bogdan Marinescu. Și el a a venit pe filiera Frontului Salvării. Preț de o singură lună, în guvernul asigurat de Teodor Stolojan am avut un independent, pe Mircea Maiorescu.
Iulian Mincu și Daniela Bartoș au condus ministerul în următorii 4 ani în guvernarea lui Nicolae Văcăroiu, primul premier care a început construirea unui spital după Revoluție.
Schimbarea de putere a adus nu mai puțin de alți 5 miniștri. Dreapta se impunea pentru prima oară, dar a făcut-o cu ajutorul minorităților. Ștefan Drăgulescu de la PNȚCD și independentul Ion Victor Bruckner s-au aflat în fruntea ministerului până pe 17 aprilie 1998.
Au urmat Francisc Bárányi de la UDMR, o lună de zile liberalul Valeriu Stoica și, din nou, maghiarii, reprezentanți preț de aproape doi ani și jumătate de Gábor Hajdu în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu.
Următorii 4 ani de zile, dreapta a fost cea care a condus ostilitățile în sănătate. A făcut-o în guvernul liberal al lui Tăriceanu cu doi miniștri, Mircea Cinteză și Eugen Nicolăescu.
De la finalul anului 2008 și până la capătul guvernării Emil Boc, Sănătatea a fost repartizată lui Ion Bazac de la PSD, Adrian Videanu de la PDL și Attila Cseke de la UDMR. Tot maghiarii, prin Ladislau Ritli au fost în frunte până la urcarea lui Victor Ponta în funcția de premier.
Vasile Cepoi și Raed Arafat sunt independenții care au asigurat ministerul până în decembrie 2012. Liberalul Eugen Nicolăescu a fost omul numărul 1 în cabinetul Ponta II, după care a trecut social democratul Nicolae Bănicioiu până la tragedia de la Colectiv.
Independenții Patriciu Achimaș-Cadariu și Vlad Voiculescu au fost aleșii lui Dacian Cioloș, dar Liviu Dragnea a câștigat tot ce se putea câștiga la alegerile parlamentare din 2016. Florian Dorel Bodog a asigurat sănătatea în cabinetele Grindeanu și Tudose, însă Viorica Dăncilă a mizat pe Sorina Pintea.
Ultima schimbare de putere din România a însemnat venirea la minister a liberalilor Victor Costache și Nelu Tătaru. După împărțirea ministerelor, USR/Plus a mers pe mâna lui Vlad Voiculescu.
Alexandru Rafila conduce pe moment Ministerul Sănătății.
N.r. A fost totul inutil, miscarea noastra de la Colectiv. A fost format USR-ul imediat după, din care nu am făcut parte nici un minut. Eu am fost de bună credință, mi-am apărat neamul, fapt care mi-a fost leit motivul vieții mele. Nici o demnitate publică, nu am cerut să fiu senator, deputat sau consilier.
Despre Autor
