Astăzi este ziua eliberării Clujului de sub dominația Horthystă

Astăzi este ziua eliberării Clujului de sub dominația Horthystă

Ziua Eliberării Clujului – 11 octombrie 1944. Mănășturenii, primii clujeni eliberați de vânătorii de munte!
În 11 octombrie s-au împlinit 78 de ani de ani de la eliberarea Clujului de sub ocupaţia horthystă, un eveniment de o semnificație istorică deosebită pentru orașul nostru, care a cunoscut o scurtă perioadă de timp ocupația străină. În urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940 impus de Italia fascistă şi Germania hitleristă, România pierdea o parte din teritoriul naţional. Transilvania de Nord-Vest a fost ocupată de trupele horthyiste în septembrie 1940. Oraşul Cluj a intrat sub administraţie străină, iar Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a refugiat la Sibiu. Au fost patru ani de grele încercări pentru românii rămaşi în oraş. Dacă înainte de Diktat trăiau în oraş peste 50.000 de români, în 1944 mai vieţuiau în Cluj numai circa 11.000, supuşi unei politici de deznaţionalizare. După actul de la 23 august 1944, Armata Română a început operaţiunile de eliberare a pământului românesc al Ardealului de Nord. Potrivit istoricilor, eliberarea oraşului Cluj s-a făcut printr-o largă acţiune de învăluire, pe dreapta pe direcţia satului Gheorgheni – Someşeni şi pe direcţia Apahida – Chinteni, iar pe stânga, pe direcţia Buru – Băişoara – Gilău şi Iara – Sălicea – Floreşti. Eliberarea oraşului Cluj (şi a părţii de nord-vest a României) s-a efectuat în cadrul operaţiei „Debreţin”, concepută şi condusă de comandamentul Frontului 2 ucrainean (sovietic), la care au participat Armata 4 română, precum şi mari unităţi din Armata 1. Ofensiva nemijlocită pe direcţia Cluj a fost declanşată la 9 octombrie 1944.La 11 octombrie, în urma atacului frontal executat de Corpul 104 armată sovietic, combinat cu manevra Diviziei 18 infanterie română dinspre nord-est şi a diviziilor 2 munte română şi 93 gardă sovietică, Clujul a fost eliberat.
Intrarea în oraş s-a făcut prin cartierul Mănăştur, în ziua de 11 octombrie, în jurul orelor 9.30, pe str. Câmpului, mulţimea primindu-i cu flori pe primii soldaţi români. Mănășturenii au fost primii clujeni eliberați de armata română. Localnicii au ieșit la stradă cu lacrimi în ochi și flori în mână ca să le ofere vânătorilor de munte români, care nu au stat mult la vorbă, ci au coborât pe Calea Moților în jos spre centru. Pe actuala stradă Napoca locuitorii orașului priveau după fereste. În zona institutului de istorie, un paramilitar din ”garda zdrențăroșilor” a tras un glonte de pistol, așa cum ne spun martorii epocii. Soldații români au ripostat cu câteva rafale de mitralieră. În rest, nu au fost incidente cu rămășițele armatei maghiare, care s-a retras cu o zi înainte prin zona gării, spre nord. Peste câteva zile câțiva soldați maghiari au fost expuși ca prizonieri de război, lângă statuia lui Matei Corvin, de către sovietici. Românii nu au făcut abuzuri, doar soldații sovietici au violat o asistentă medicală în zona Clinicilor, incident care s-a încheiat chiar cu împușcarea soldatului Armatei Roșii de către un ofițer sovietic, în zona verde de lângă BCU, ca pedeapsă și exemplu. Pe 13 octombrie 1944, Comandamentul militar numeşte primar al Clujului pe profesorul şi filosoful Tudor Bugnariu, viitorul soț al fiicei lui Lucian Blaga. Bătrânii de pe str. Câmpului îmi povesteau în anii `80, cum i-au primit cu lacrimi de bucurie pe primii soldați români care au ieșit din pădurea Făget prin câmpul de porumb, urcând pe drumul de piatră și praf al străzii Câmpului, în zona locației cunoscute de localnici, ca Groapa Moșului, zona fostului Liceu industrial nr. 8.Ziua de 11 octombrie a devenit una dintre Zilele Clujului.
Ar putea fi o imagine cu 8 persoane, persoane în picioare, monument şi în aer liber
Foto : history.com

Lasă un răspuns

Subscribe To Our Newsletter

Un general american spune același lucru ca Ministrul Apărării, Vasile Dâncu

Un general american spune același lucru ca Ministrul Apărării, Vasile Dâncu

Închide