Termocentrala Mintia vândută de Virgil Popescu cu 91 milioane euro, după ce au fost investite 150

Termocentrala Mintia a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro. Asta după ce au fost investiți în retehnologizare cel puțin 150 de milioane de euro.

Primim asigurări din partea ministerului de resort că sunt impuse condiții drastice pentru ca o nouă capacitate de producție de 800 MW, mai verde, să ia locul vechilor grupuri care funcționau pe bază de cărbune.

De neînțeles este de ce a ales ministrul această metodă de „privatizare” prin închiderea termocentralei. Cu toții știm că cel mai ieftin cumperi activele unei afaceri falimentate. Investitorii care au călcat pragul Ministerului Energiei, atunci când Termocentrala Mintia era în funcțiune, nu au fost buni, se pare că trebuia, mai întâi, încheiată retehnogizarea grupului de 235 de MW și banii românilor să fie risipiți.

Oare nu se puteau accesa bani din Fondul de Modernizare pentru transformarea Termocentralei într-un proiect prietenos cu mediul? Asta în timp ce ar fi produs energie cu grupul proaspăt retehnologizat, așa ca în Germania, pănă când centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice ar fi fost construite.

De neînțeles este de ce în plină criză energetică închizi capacități de producție fără să pui ceva nou în loc. Din păcate singurul răspuns pe care îl vom primi este că economia de piață este crudă, că se întâmplă și falimente, mai ales când liberalizarea ei se produce haotic.”- Ștefan Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD.

„De ce? Cele patru mine de cărbune din Valea Jiului abia mai asigură (doar 2 zile pe săptămână) funcționarea centralei de la Paroșeni. Ministerul Energiei a notificat administratorul judiciar că viitorul proprietar va avea obligația să nu demoleze actuala termocetrală până nu va costrui altceva în schimb. În contextul acestor cereri, cel care a achiziționat Mintia și-a asumat obligația ca până în anul 2026 să pună în funcțiune o capacitate nouă de 1290 MWh putere instalată, din care minim 800 MWh în bandă/gaz și energie regenerabilă. Vrem astfel, prin termenul de 2026, să ne asigurăm că Mintia va folosi gazele extrase din Marea Neagră. Mass Global Energy Rom, parte a Mass Group Holding, este un important producător global de energie care deţine capacităţi de peste 8.500 MW și care și-a asumat investiții de 1 miliard de euro la Mintia. Așadar, cine are interesul să blocheze Mintia? În niciun caz Ministerul Energiei”,-afirmă Popescu

Ce fac nemții cu centralele pe cărbune

Centrala Heyden din Petershagen, în apropiere de Hanovra (vestul Germaniei), este programată să revină pe piaţă din 29 august până la sfârşitul lunii aprilie anul viitor, a anunţat luni operatorul Uniper. Centrala electrică Heyden este o centrală electrică pe cărbune situată lângă Petershagen în Germania. Actuala stație a fost pusă în funcțiune în 1987, dar amplasamentul a fost folosit pentru generarea de energie din 1950. Este deținut și operat de corporația germană de energie Uniper.

Ultima centrală pe cărbune germană, Datteln 4, de lângă Dortmund, a fost pusă în funcţiune anul trecut. Acesta a dat asigurări că tehnologia folosită este dintre cele mai moderne, iar autorităţile au spus că eficienţa unităţii permite închiderea altor termocentrale. Planul Berlinului este ca Germania să nu mai producă energie din arderea cărbunelui până în 2038. Lucrările de construcţie pentru Datteln 4 au început în 2007.

Din 14 iulie, un regulament a permis centralelor pe cărbune din aşa-numita reţea de rezervă să fie complet reactivate pentru a ajuta la economisirea gazelor.

La începutul lunii august, centrala Mehrum din Hohenhameln, deţinută de grupul energetic ceh EPH, a fost prima centrală pe cărbune repusă în funcţiune.

Nu mai puțin de 16 centrale pe cărbune funcționează în Germania.

Asociaţia Importatorilor de Cărbune (VDKi), cu sediul la Berlin, pleacă de la premisa că în Germania va creşte substanţial cererea pentru huilă începând din luna septembrie. „Iarna viitoare vom importa precis peste 30 de milioane de tone de huilă pentru termocentrale”, a declarat preşedintele VDKi, Alexander Bethe. Aceasta ar însemna cu 11 la sută mai mult decât în 2021.