Investigatii Știri 

Răzbunarea țigăncii, șapca portocalie a lui Boc și contopirea haosului imobiliar

„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”- Lăpușneanu

Noi avem acord pentru realizarea centurii metropolitane, a trenului metropolitan, a metroului, a spitalului regional de urgenţă, a construcţiei de creşe. În Floreşti avem un primar care este deschis la această colaborare voluntară. Iar transportul în comun este de asemenea asigurat de municipiul Cluj-Napoca deja. Noi facem paşii aceştia ca să pregătim la un moment dat cadrul legal pentru o zonă metropolitană extinsă. Ce se întâmplă cu cei 70.000 de locuitori din Floreşti are un impact direct şi ne interesează, pentru că toţi sunt clujeni”, declara Emil Boc.

Prin infuzia de primari PSD-iști,  PNL a căpătat culoare portocalie. Apoi, dacă tot e atât de eco și smart Clujul, de ce nu am construi în Florești, adică scuze, anexa de la Vest a municipiului Cluj-Napoca. Cum spunea Boc, dormitorul Clujului.

Ce nu știe primarul municipiului e că la Florești tigăncile sunt frumoase și orgolioase. Au ceva din dansul lui Zorba. Mai fac și farmece. Dezleagă și leagă cununii, lucrează cu argintul viu. Apoi, mai au și tradițiile lor, mai exact fac ceva pe Marea Resetare, pe utc-iști,  vaxinare și pe statutul nobil de clujean. Prietena mea a fost țigancă din Florești, nu vorbesc din cărti.

Si fiindcă Hitler nu a reușit să reprime țiganii în cel de-al 2-lea război mondial, Adi Munteanu, un autodidact, realiza în 2018 două filme în opinia mea geniale, pe care vă invit cu drag să le urmăriți.

Răzbunarea țigăncii, pălăria fatală și nazistul 

Răzbunarea țigăncii, pălăria fatală și Horthy

Sinopsis
„Răzbunarea țigăncii II: pălăria fatală și Horthy”
Cluj, 11 septembrie 1940. Nu s-a uscat încă bine pe caldarâmul Pieței Unirii balega calului alb (sur, istoric vorbind) pe care amiralul Horthy, conducătorul Ungariei fasciste, a intrat triumfal în Cluj, capitala Transilvaniei de Nord (n.a.: pentru tineri…), primită cadou de la prietenul său Hitler, când Mary purcede în catacombele unde se afla ascunsă usița timpului. Ca un fapt ce-i păru atunci divers și poate ușor bizar actriței noastre fugare, la intrarea în gangul ce dădea în misterioasele subterane, se „ciocni” cu o femeie ciudată, venită parcă din altă epocă.
Victoria cea ciudată era exact ceea ce părea: o asasină platită, trimisă din viitor de către agentul Sigurantei Statului (ajuns președinte al Consiliului judean în locul nepotului lui Seplecan), în urma unui coșmar cauzat de lectura unei povești Zen din cartea nepotului său, pentru a-i elimina martorii din trecut, dușmanii săi, singurii ce-i cunoșteau adevărata identitate!
Binențeles, nimic din nebunia ce va urma nu e întâmplator -fix ca-n viață!-, ci rod al noilor urzeli alambicate ale țigăncii vrăjitoare, chitită acum să se razbune pe însuși amiralul Horthy, dupa reușita cu generalul nazist! Întru împlinirea acestui nobil scop, gitana noastră se dovedește a fi -vai!- de-a dreptul machiavelică!
Va avea însă de infruntat cel mai mare vrăjitor rău al tuturor timpurilor, iar ce va ieși…ghinion sau nu?…hm!…rămâne de văzut!
Într-un final complet imprevizibil (nici noi nu-l știm, pe deplin…), vom afla și morala „istorică” a filmului, ce se relevă celor implicați indirect, am spune chiar involuntar, în magica poveste…
România din „Răzbunarea țigăncii” e un tărâm aflat la limita între basm și realitate, unde „toate-s vechi și nouă toate” : intrigile, trădarea, obsesiile și lașitățile, femeile fatale, pălăriile frumoase, muzica veche și veselă, decadența, pasiunile și enorma exuberanță!
Altfel spus, eterna și frumoasa noastră țărișoară, Dumnezeu s-o aibă în pază! -Adi Munteanu

Dacă în filmele lui Adrian Munteanu, pălăriile sunt fabuloase, realitatea de azi a Clujului este portocalie. Iar șapca bănuiesc portocalie a primarului, poate deja lipsită de autenticitate și fantezie, într-un PNL prăfuit la guvernare de sarjele alfabetului grecesc de COVID.

Blestemul țigănesc este considerat unul dintre cele mai eficiente și mai groaznice. Există o părere că nimic nu poate salva pe blestemat dacă a reușit să traverseze drumul către țigan. Toate necazurile încep să cadă pe el una după alta. O persoană își pierde liniștea și încrederea în viitor.  O țigancă poate trimite un blestem al propriei sale voințe (dacă este jignită în orice) sau prin ordin.

Răzbunarea unei țigănci survine de regulă în momentul în care i-ai îngrădit libertatea, sau îi distrugi tradițiile și căminul  prin așa zise măsuri civilizatorii.  Aviz amatorilor care nu pricep multiculturalitatea.

Nu-l înțeleg pe Boc de ce vrea să salveze haosul imobiliar din Florești în 2021, prin unirea cu municipiul Cluj-Napoca. Din 2004, este sau primar al municipiului Cluj-Napoca, sau prim ministru in vreo trei guverne care au guvernat execrabil în criză, iar  Cluj-Napoca este zero barat in infrastructură stradală. Nu mai vorbesc de urbanismul sălbatic.

Este omul care a permis ca primar PD ( PNL ), retrocedarea centrului Clujului. Si care a starnit o reactie furibunda din partea ONG-urilor, odata cu inceperea evacuarii tiganilor din Pata Rât.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca nu a realizat nimic din Strategia de Dezvoltare 2014-2020 în acest sens: nu a construit nicio locuință socială, nu a elaborat și nu a implementat un plan concret de relocare din mediul poluat și segregat Pata Rât în locuințe sociale din oraș. Printr-un proiect realizat din fonduri norvegiene (cu un buget de 4 milioane de euro), Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a facilitat mutarea a 10% din totalul populației din Pata Rât, din care 21 de familii din casele modulare, lăsând goale acolo vreo 8 unități locative. Dintre familiile care nu aveau unde locui nici în zonă, și constrânse fiind de lipsa de alternative locative în afara ei, pentru a nu fi nevoite să trăiască în barăci construite fără autorizație, unele s-au mutat în aceste spații rămase goale fără a avea contract de închiriere”, mai spun organizațiile.

Grijă mare. La Florești, țiganii conviețuiesc în bună vecinătate cu restul populației. Nu e bine să fie strămutați. Mit sau realitate, nu uitați de blestemul țigănesc.

Dacă esistă interese imobiliare, presiuni din partea unor cercuri de interese, să dăm cărțile pe față. Deoarece eu n-am crezut nici în patrulaterul Vestului, devenit istorie, iar prin unirea Floreștiului cu Cluj-Napoca se poate realiza doar o jalnică contopire a haosului imobiliar.

P.S. Orice asemănare sau  asocieri cu acțiunea filmului sunt excluse. Sper ca după vizionarea filmului, abordarea în viața reală a atitudinii față de o minoritate de multe ori discriminată pe criterii etnice să sufere modificări esențiale, iar campania electorală a PNL, deșănțată în vremuri de pandemie,  să devină cât de cât digerabilă.

 

 

Related posts

Leave a Comment

Drum drept în lumină – dedicație jurnalistei Anca Mureșan, decedată

Jurnalistul nu cerșește, rupe din el ca să iți dea ție, parafrază la Rappa Un text emoționant despre Anca Mureșan...

Închide