Vasile Dâncu consideră că la alegeri va fi o prezență extrem de scăzută. Pericolul maghiar în Transilvania

                “În 27 septembrie putem avea un mare dezastru electoral – România, nu PSD – în 27 septembrie putem avea o prezenţă foarte scăzută care să fie undeva la jumătatea alegerilor normale şi atunci vor rezulta foarte mulţi reprezentanţi ai tuturor partidelor, cu o legitimitate scăzută în administraţia locală, am putea să avem cozi infernale, pentru că noi am calculat că, dacă într-o secţie din Bucureşti, să zicem, unde votează în mod normal 1.500 de oameni, dacă s-ar desfăşura conform tuturor indicaţiilor şi sunt respectate toate condiţiile sanitare, atunci din 1.500 ar putea să voteze, în timpul alocat, 500”, a spus Dîncu.

               “Deci s-ar putea să avem cozi infernale, oameni care nu ar putea vota chiar dacă prelungim timpul de votare, deci alegerile s-ar putea să ne arate că nu suntem pregătiţi, ca administraţie naţională, ca Guvern, ca societate, nici pentru şcoală, dar nici pentru alegeri”, a arătat Dîncu.

El vorbește și despre regimul de la Budapesta pe blogul personal.

               Cercetarea de mai sus a arătat în mod clar că Legea Statutului și propaganda guvernelor de la Budapesta au reușit să creeze, cel puțin în județele Harghita și Covasna, comunități care rezonează la proiectele Budapestei. Dacă unii cercetători maghiari vorbesc despre o influență mai slabă asupra tinerilor studenți sau elevi din Ungaria, politica lui „Nem! Nem! Soha!” influențează masiv, prin propagarea traumei de la Trianon și chiar printr‑un revizionism destul de manifest, comunitățile maghiarilor de dincolo de granițe. Iliberalismul lui Viktor Orbán influențează, de asemenea, relațiile diplomatice, dar și pe cele imagologice cu țările vecine, Ungaria fiind pe locul întâi în percepția publică a românilor pe lista „dușmanilor”. Iliberalismul este asumat deschis de Viktor Orbán care spunea că FIDESZ vizează construcția unui stat iliberal, un stat neliberal care nu respinge principiile fundamentale ale liberalismului, cum ar fi libertatea, dar nu face din această ideologie element central al organizării de stat, ci include o abordare națională diferită, specială.

În Transilvania, guvernul Viktor Orbán cheltuie sume importante de bani pentru a susține paralelismul etnic. Presă susținută din fonduri dedicate ale Guvernului de la Budapesta, școli sau grădinițe, stadioane și săli de sport sunt construite pentru ca maghiarii din
Transilvania să poată trăi „ca în Ungaria, nu ca în România” – după cum declara un oficial maghiar. Promițând „reunificarea virtuală” a națiunii, Ungaria a cheltuit în Transilvania peste 145 de milioane de euro în 2017 și o sumă similară în 2018, iar, în 2019, Ungaria a lansat fundația Pro Economica, prin care a promis să verse 312 milioane de euro sub formă de mici fonduri destinate dezvoltării agriculturii. Niciodată însă nu știm destinația acestor sume și nici factura totală, deoarece guvernul Orbán nu face publice aceste date, nici chiar la cererea presei.

Rezultatul este unul care accentuează distanța socială mare și duce la un adevărat paralelism etnic, necesar guvernului Orbán inclusiv pentru o jumătate de milion de voturi de la cei cu dublă cetățenie.

Într‑un studiu longitudinal în care, pe baza unor analize secundare, s‑au delimitat câteva „tipuri ideale” ale manifestărilor identitare în spațiul transilvan, sociologul clujean Marius Lazăr realiza un „portret” al maghiarilor din secuime, în care notează că în cazul populației de aici este vorba despre subiecți a căror autoidentificare se face în termeni etnici, prin mențiuni precum „maghiar” și „maghiar ardelean”. Familiile maghiare sunt cvasi‑integral omogame, cu soțul sau soția de aceeași naționalitate. Interacțiunile predilecte sunt intra‑maghiare, la toate nivelurile, inclusiv familiale sau vizând încrederea și relațiile de prietenie – românii sau alte etnii fiind contactați mai mult vizual („îi cunosc din vedere”). Închiderea se asociază cu o slabă mobilitate teritorială, ”subiecții interacționează predilect cu alți maghiari și vorbesc întotdeauna în limba maghiară între prieteni și niciodată în limba română, chiar dacă parcursul școlar l‑au realizat, în mod egal, în românește și maghiară”Sociologul clujean mai remarca tendința de autocompătimire identitară exprimată de acordul moderat cu enunțul: „Faptul că m‑am născut maghiar îmi face viața mai grea” se combină cu mândria de a fi maghiar și cu dezaprobarea totală a celor de altă etnie (români sau romi) – care în nici un caz nu „ar face lumea mai bună”. În fine, această formă de scepticism etnic, mai curând, se combină cu distanțarea fermă de statutul dat de cetățenia română, care este mai degrabă stigmatizant și cu retragerea sprijinului moral necondiționat acordat unui astfel de stat.

Cazul recent din localitatea Ditrău (județul Harghita), unde comunitatea locală – aproape în totalitate de etnie maghiară – s‑a revoltat față de angajarea la brutăria din localitate a doi muncitori din Sri Lanka și și‑a manifestat îngrijorarea că acest fapt poate reprezenta un precedent periculos pentru prezervarea siguranței și tradițiilor locale, aduce o dovadă în plus că minoritățile maghiare din alte teritorii sunt o cutie de rezonanță mult mai bună decât societatea maghiară dintre granițele Ungariei pentru politicile separatiste și de stimulare a paralelismului etnic, promovate de Budapesta, sub regimul iliberal al lui Viktor Orbán. Maghiarii din zona Ținutului Secuiesc sunt ținuți în captivitatea coliviei etnice, iar blocarea integrării ca cetățeni ai statului român este un scop atins al regimului Orbán.

Articol realizat la comanda PSD Cluj

Subscribe To Our Newsletter

Șoc ! Sentința penală 199/2016 în cazul candidatului Bogdan Pivariu publicată de stiridefloresti.eu

Ziarul Stiridefloresti.eu, a publicat sentința penală 199/2016, a candidatului liberal Bogdan Pivariu. O redăm în...

Închide