Ministrul Mediului: “Legile impotriva defrisarilor sunt blocate in parlament”
In contextul Zilei Mondiale a Mediului care este pe 5 iunie, Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, a vorbit despre problemele din domeniul pădurilor, dar și al gestiunii deșeurilor, precum și situația actuală a procedurilor de infringement, în cazul României, intr-un interviu acordat AGERPRES
Despre defrisari si protectia padurilor:
Siguranța pădurilor și limitarea tăierilor ilegale, a defrișărilor sunt vârf de lance în reforma domeniului forestier. Măsurile pe care le-am adoptat și le implementăm anul acesta vor conduce, la o reducere vizibilă și cuantificabilă a fenomenului tăierilor ilegale.
Am pornit în acest demers prin restructurarea RNP Romsilva, pentru prima dată în istoria acestei instituții, pe baza principiilor de bună guvernanță corporativă. A fost schimbată conducerea RNP, iar imediat după aceea am început un proces de selecție transparent și competitiv pentru noul director general al RNP și pentru membrii Consiliului de Administrație.
În paralel, deși legea Gărzilor Forestiere, este în continuare blocată în Parlament, am demarat deja procesul de recrutare pentru încă 160 de inspectori de Gardă Forestieră. Derulăm concursuri cu probe dificile, cu analiză atentă, inclusiv pe criterii de integritate, a celor care își depun candidaturile, pentru că vrem să-i aducem alături de noi pe cei mai buni și mai integri specialiști silvici din România.
Vă dau și un exemplu: la Cluj am reușit să ocupăm doar 3 locuri din peste 10 scoase la concurs. Am considerat că restul candidaților nu au fost suficient de bine pregătiți pentru corpul de elită care dorim să devină Garda Forestieră.
Am finalizat o Lege a contravențiilor silvice care vine cu amenzi aproape duble pentru neregulile depistate în teren. Din păcate, și această lege încă așteaptă reacția parlamentară printr-un vot care să o impună cât de urgent în legislația românească.
Totodată, completăm Codul Silvic cu o legislație secundară dezbătută în grupuri de lucru. Nu în ultimul rând, dezvoltăm sistemele informatice, precum Radarul Pădurilor, SUMAL-ul, sistemul Forest Management Information Monitoring System, pentru a elimina tăierile ilegale și posibilitatea de corupție în domeniul silvic. Aici lucrăm în strânsă colaborare cu STS și cu foarte mulți voluntari. În plus, am derulat acțiuni ample de împădurire; 3.761 de hectare au fost deja plantate cu puieți, în timp ce pe 10.250 de hectare s-au realizat lucrări de regenerare a pădurii pe cale natural.
Acest capital natural impresionant pe care țara noastră îl are reprezintă o oportunitate de dezvoltare. Mandatul meu de ministru are ca prioritate punerea sub protecție a acestei resurse, pe care încă nu știm să o valorificăm durabil, la adevăratul său potențial.
Spre exemplu, în luna ianuarie am reușit să finalizăm documentația și să transmitem către UNESCO lista cu pădurile seculare de fag pe care le-am propus pentru a fi incluse în patrimoniul mondial. În același timp, luna trecută am dispus un control al Gărzilor Forestiere pe zona pădurilor virgine din Munții Țarcu unde existau suspiciuni de exploatare ilegală. În urma verificărilor din teren, au fost stopate abuzuri pe 993 hectare de păduri virgine în această frumoasă zonă a țării. Avem în pregătire și alte măsuri pentru protecția pădurilor virgine, la care lucrează intens Departamentul de Păduri din Minister, în colaborare cu Departamentul de Biodiversitate.
Despre folosirea cianurilor in minerit:
Am făcut o analiză atentă a tuturor argumentelor pro și contra și am considerat că, după ani în care toți cei care ar fi putut să decidă în favoarea mediului nu au făcut-o, a venit momentul să ne asumăm o poziție clară și tranșantă pe acest subiect, în conformitate cu mandatul pe care instituția și ministrul îl au.
Impactul de mediu, precum și gestionarea deșeurilor din industriile extractive care folosesc cianura, prezintă riscuri majore de mediu și de sănătate care nu sunt compensate de rațiuni economice.
În urma închiderii numeroaselor centre de exploatare minieră, România a rămas cu foarte multe probleme: iazuri de decantare, halde de steril etc. Numai o parte dintre acestea sunt ecologizate, iar statul român nu are resursele financiare și capacitatea de a le ecologiza și le aduce în conformitate pe toate. Apoi, avem un istoric marcat de accidente: toată lumea își amintește de noaptea neagră din 1971 de la Certej, când zeci de oameni și-au pierdut viața. Accidentul de la Baia Mare din 2000 a fost un nou dezastru ecologic care a avut consecințe nefaste pentru țară. Analizând toate aceste fapte și argumente, am concluzionat că “principiul precauției” privind riscul de accidente majore ce implică substanțe periculoase trebuie să prevaleze atunci când se pune problema legiferării utilizării tehnologiei de cianurare pentru mineritul auro-argintifer.
Premierul Cioloș a dispus să se formeze un grup de lucru astfel încât la nivel de Guvern să se elaboreze un punct de vedere al Executivului, care va fi trimis Parlamentului, urmând ca Parlamentul să fie cel ce va avea decizia finală, conform cu prerogativele sale.
Despre gestionarera deseurilor:
Poate cea mai complexă și sensibilă moștenire a mandatelor anterioare este cea a deșeurilor. Încă din luna decembrie a anului trecut, imediat după preluarea mandatului, echipa mea a avut numeroase întâlniri cu reprezentanți ai producătorilor în încercarea de a găsi soluții pertinente, atât pentru rezolvarea doleanțelor acestora, cât și pentru remedierea situației din sectorul deșeurilor.
Având în vedere investigațiile DIICOT, în cazul unor OTR-uri (Organisme de Transfer al Responsabilității) și reciclatori, și după o analiză atentă a tuturor elementelor, dintre care unele de natură penală, am realizat că o mare parte din doleanțele producătorilor nu pot fi luate în considerare, întrucât fie ar fi susținut o piață neagră a deșeurilor, fie ar fi fost discriminatorii.
Pe principiul “poluatorul plătește”, operatorii economici care pun pe piață produse ambalate sunt responsabili prin lege de poluarea produsă odată ce ambalajele ajung deșeuri. Într-o economie circulară, acestea ar trebui refolosite, reciclate sau compostate și reintroduse în sistemul economic ca resurse valoroase. Însă, în condițiile în care producătorii refuză să-și declare ambalajul ca fiind refolosibil, iar primăriile și salubrizatorii nu susțin selectarea deșeurilor în locuința cetățenilor, pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, hârtie/carton), respectiv colectarea programată pe zile diferite, pe tip de deșeu, va fi foarte dificil să obținem rezultate semnificative.
În ceea ce privește partea legislativă, că am identificat lacune, modificări legislative mai vechi sau mai recente, care fie au redus sau eliminat responsabilitatea OTR-urilor, fie au eliminat Comisia de Licențiere a acestora. Unele sunt în curs de modificare, altele, precum Ordinul de Ministru pentru licențierea OTR-urilor, se află deja în avizare interministerială.
Interesul nostru nu este să colectăm penalitatea de 2 lei/kg pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat, ci să atingem țintele de reciclare asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Din fondurile colectate de la producători la Fondul de Mediu, un cuantum de 100 milioane de lei va fi alocat anul acesta, pentru prima dată, pentru a susține programe de prevenție, reparare, refolosire, reciclare, compostare și colectare corectă a deșeurilor. Beneficiarii acestui program vor fi industria de reciclare a sticlei, primării, asociații de locatari, ONG-uri, cooperative și alți actori implicați. Dar, bineînțeles, beneficiarul final va fi cetățeanul.
De asemenea, am alocat 30 de milioane de lei, tot din Fondul de Mediu, pentru finanțarea de programe de educație și conștientizare a cetățenilor, alături de alte 85 de milioane de lei pentru un program de Eco-antreprenoriat, prin care vom susține inițiative, precum producția de materiale de construcții, în special din sticlă reciclată. Cu alte cuvinte, am vrut să ne asigurăm că banii colectați în urma principiului “poluatorul plătește” se vor investi în programe și proiecte care să contribuie în mod real la îmbunătățirea condițiilor de mediu din România.
Despre economia verde
Economia verde este o viziune complet nouă în România, pe care am introdus-o, în acest mandat, și care se bazează pe expertiza mea tehnică pe acest subiect, cât și pe experiența mea profesională anterioară funcției de ministru al Mediului Apelor și Pădurilor. Scopul principal este de a armoniza obiectivele de protecție a mediului cu cele de dezvoltare economică și socială prin adoptarea, pentru prima dată în România, de obiective și măsuri pentru tranziția către economia verde, bazată pe emisii reduse de carbon. Îmi doresc să schimbăm percepția asupra mediului la noi în țară, astfel încât acesta să fie privit ca o oportunitate de dezvoltare economică, și nu ca o barieră în calea acesteia. Pentru a susține această viziune, am gândit o serie de programe de finanțare la Fondul pentru Mediu pe care vi le-am detaliat deja.
AGERPRES/
