Nu va exista un tinut secuiesc in Romania. Curtea de Justitie a UE respinge definitiv autonomia pe criterii etnice
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a confirmat că propunerea de inițiativă cetățenească europeană (ICE) privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorități naționale nu poate fi înregistrată, un dosar în care Comisia Europeană, partea reclamată, a fost susținută și de România.
Mai pe romaneste, in iulie 2013, Comisia Europeana a refuzat să înregistreze o propunere a doi cetățeni — Attila Dabis, din Budapesta, și Balázs-Árpád Izsák, cu domiciliul în Târgu-Mureș — care urmărea să definească regiuni ce pot beneficia de politica de coeziune a Uniunii fără a respecta frontierele administrative interne ale statelor membre.
Cei doi, insa, nu s-au lasat si au depus plangere impotriva Comisiei Europene la Tribunalul UE care le-a respins plangerea. P e parcursul intregului proces, Romania a sustinut pozitia Comisiei Europene.
Initiatori au incercat sa se foloseasca de o prevedere din Tratatul (Constitutia) UE care spune ca, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, provenind din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte Parlamentului European, în limitele atribuțiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor. Prevederea se numeste „inițiativă cetățenească europeană’.
Îsa, inainte de a putea începe să strângă semnăturile, initiatorii trebuie să înregistreze initiativa la CE, care examinează obiectul și obiectivele acesteia. Executivul comunitar poate refuza să înregistreze inițiativa daca obiectul sau nu intră în mod vădit în sfera sa de competență.
Propunerea cetățenilor Balázs-Árpád Izsák și Attila Dabis, asociați cu alte cinci persoane, intitulată „Politică de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”, a fost prezentată la Comisie în iunie 2013 si cerea ca UE să acorde o atenție deosebită regiunilor ale căror caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare si sa instituie legal notiunea de „regiuni cu minoritate națională”. Astfel, potrivit propunerii, regiunile cu minoritate națională, fara sa fie, neaparat si unitati administrative legal constituite la nivel national ar fi putut beneficieze de alocari separate de fonduri europene.
Daca initiativa ar fi fost acceptata de CE, aceasta ar fi insemnat primul pas spre autonomia asa-zisului Tinut Secuiesc.
Prin decizia sa din 25 iulie 2013, CE a refuzat să înregistreze propunerea de inițiativă pentru motivul că aceasta nu intră în mod vădit în sfera sa de competență pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii. În consecință, cetățenii Izsák și Dabis au sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea deciziei Comisiei.
Prin hotărârea sa de marți, CJUE constată că, „noțiunea ‘regiune’ trebuie definită cu respectarea situației politice, administrative și instituționale existente în statele membre” și că, în consecință, „UE nu poate adopta un act care să redefinească alte regiuni in afara celor stabilite de statele membre.
Curtea de Justitie a UE (CJUE) mai arată că menținerea caracteristicilor etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale anumitor minoritati „nu este un scop care ar putea justifica adoptarea unui act în temeiul politicii de coeziune”.
Instanța subliniază că „domnii Izsák și Dabis nu au demonstrat că se poate considera că, în general, caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale regiunilor cu minoritate națională pot fi considerate handicap, astfel încât aceste regiuni să fie defavorizate în raport cu regiunile înconjurătoare”.
Nu în ultimul rând, CJUE arată că actul propus prin inițiativă nu este adecvat pentru a proteja diversitatea culturală reprezentată de minoritățile naționale și, prin urmare, nu poate fi adoptat în cadrul politicii culturale a Uniunii.
CE a fost susținută de România, Grecia și Slovacia, ale căror cereri de intervenție au fost acceptate de instanță, iar reclamanții au fost susținuți de Ungaria. România chiar a prezentat un memoriu în intervenție în iunie 2015, la fel ca și Ungaria.
Pe de altă parte, printre alții, au depus cereri de intervenție, pentru susținerea reclamanților, și Consiliul județan Covasna și comuna slovacă Debrad, dar acestea au fost respinse în mai 2015.
Cu aceasta decizie, Curtea Europeana de justitie inchide practic subiectul Tinutului Secuiesc si taie Ungariei absolut orice sansa de a redeschide subiectul autonomiei in regiunile locuite de maghiar in tarile invecinate. Deasemenea, in acest moment, Romania poate declara linistita ca drapelul tinutului secuiesc este ilegal si contravine atat articolului 1 din constitutie cat si normelor europene.
https://forumwebtop.wordpress.com/2016/05/04/marionetele-in-serviciul-autonomiei-ardealului/
ha ha ha..