Retrocedarea Clujului pe bucati. Mafia infiltrata in justitie

Abuzul de cumpărări de drepturi litigioase, fabricarea de moştenitori şi falsificarea de documente au ajuns la niveluri industriale atât timp cât din partea Justiţiei nu au existat oprelişti în ultimii zece ani. Ba, lucrurile au mers ca unse: la primării, la cadastru, la notariate, la tribunale… Un jaf la scară naţională proclamat ipocrit şi ticălos în numele „reparaţiilor istorice”.
Nu a scăpat nimic: case, vile, blocuri întregi, terenuri, păduri, rezervaţii naturale. Moştenitori de a 18-a spiţă ai unor proprietari din secolul al XIX-lea, grofi înstăpâniţi încă din timpul Imperiului Austro-Ungar. Dar urmaşii lui Burebista… Când vor apărea moştenitorii lui Burebista?! Şi oare ce vor revendica? Ar trebui să le dăm România cu totul?!
Nu e loc de glumă. Jaful retrocedărilor nu numai că ar trebui să se oprească, dar trebuie să facă drumul îndărăt. Cei împroprietăriţi abuziv, în baza documentelor false, a moştenitorilor inventaţi, a drepturilor litigioase cumpărate pe trei lei de la bătrâni înşelaţi ar trebui deposedaţi de Justiţie de bunurile apucate samavolnic. Şi dacă tot erau atât de dornici de imobiliare, să îi trimitem pe respectivii pentru real estate la Jilava, Rahova sau Poarta Albă. Nu de răzbunare! Pentru restabilirea încrederii în Justiţie, pentru reintroducerea activelor în economie în sistem de piaţă liberă, pentru refacerea egalităţii de şanse între cei puşi să concureze în economia naţională. Nu este chip ca unii să apuce abuziv proprietăţi, iar apoi să avem economie eficientă şi stat de drept.
L-am auzit în ultimul an şi jumătate pe premierul Ponta vorbind cu năduf despre „samsarii” de terenuri şi imobile. Sunt multe care pot fi făcute la nivel de Executiv pentru a contracara acest fenomen şi încă nu s-au făcut. Pe de altă parte, Parchetul General ar trebui să apere cetăţenii români de aceste hoţii. Fenomenul nu a fost atacat
într-un răstimp în care procurorii s-au ocupat de tot felul de prostii. Ar fi poate timpul ca Justiţia, placa turnantă folosită de mafia retrocedărilor pentru acapararea de active, să fie acum folosită şi pentru ca acestea să se întoarcă în economia concurenţială de la cei care le-au furat. Dacă nu se face nimic acum, tot ce e mai rău se poate întâmpla.

Nimic pare că nu mai stă în calea jefuitorilor. Cadastrul, notariate, avocaţi, comisii locale şi judeţene, judecători mituiţi şi/sau complet idioţi, prin falsuri grosolane sau decizii aberante, au consfinţit astăzi prin respingerea ultimei căi de atac la tribunal trecerea unui sat întreg în mâinile unei familii aşa-zis moştenitoare. Judecătorul din Arad care trebuia să dea sentinţa s-a dat la o parte, lăsând o duduie în robă, care-şi spune judecătoare, să facă jocurile. Până şi un analfabet pus în robă ar fi remarcat falsurile evidente din acest dosar pe care cotidianul.ro vi l-a prezentat în cadrul campaniei ”Transilvania furată”.

În pofida tuturor evidenţelor, familia Colţeu, care a cerut un procent dintr-o societate care administra 4.700 de hectare din sat, a primit 8.700 de hectare, adică întreg satul. Familia Colţeu a mai revendicat un apartament în centrul Aradului şi a primit întreaga vilă, şi nu sunt singurele bunuri primite.

Dar iată şi evidenţele:

– Aşa-zisa moştenitoare a unui grof ce deţinea câteva acţiuni la Forestiera Nadăş a decedat în Israel, după ce a vândut tot ce mai avea prin România.

– Martorii de la notariatul care a emis certificat de moştenitor pentru soţii Colţeu – fără indicarea CNP-ului, conform legii – care au declarat că o cunosc pe moştenitoare au minţit şi se poate dovedi faptul că ei s-au născut exact când „moştenitoarea” plecase în Israel.

– Chiar şi în cazul în care familia Colţeu avea dreptul legal la vreo moştenire, ar fi dobândit acţiuni la Fondul Proprietatea, societatea Forestiera Nadăş fiind doar administrator al unor suprafeţe în zona Nadăş.

– Sătenii au acte de proprietate şi plătesc impozite pe terenurile lor dobândite din moşi-strămoşi

– Orice procuror de bun-simţ care studiază acest dosar poate trece urgent la arestări.

Trebuie precizat că o parte din aceste imobile au fost deja restituite, unele se află in instanţă, alte urmează a fi restituite doar pe baza unei înţelegeri politice, odată cu intrarea UDMR la guvernare. În unele cazuri ar trebui sesizată Curtea Constituţională pentru a da o soluţie privind legalitatea unor retrocedări către cultele religioase a unor instituţii de învăţământ public (grădiniţe, şcoli, licee, colegii, universităţi), care apoi sunt transformate în şcoli cu predare în limba maghiară, sub oblăduirea bisericilor maghiare. Unde există oare separarea statului de biserică, aşa cum se prevede în Constituţia României?

Peste 60 de imobile, cerute de catolici

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia a depus la Primăria Cluj-Napoca cereri de retrocedări a peste 60 de imobile şi terenuri situate în capitala Transilvaniei, cele mai multe situate în centrul oraşului. Această instituţie religioasă maghiară s-a autointitulat moştenitoarea bunurilor deţinute în perioada interbelică de cultul catolic din Ardeal (nu ştim pe ce considerente o instanţă din Miercurea Ciuc i-a recunoscut acest drept). În virtutea acestui drept, Arhiepiscopia de Alba Iulia cere retrocedarea unui număr mare de clădiri din Cluj-Napoca, fiind vorba despre spaţii deţinute de Universitatea Babes-Bolyai, licee, biblioteci, grădiniţe, hoteluri, cămine de bătrâni, şcoli pentru persoane defavorizate, terenuri şi apartamente.

Universitatea Babeş-Bolyai, în pericol

Nu au obţinut divizarea Universităţii Babeş-Bolyai, dar ungurii încearcă obţinerea unor clădiri ale prestigioasei şcoli româneşti. Biserica catolică revendică sediul Univertăţii Babeş-Bolyai din străzile Universităţii nr.7-9, Kogălniceanu nr.1 şi 2, dar şi sediul Facultăţii de Litere a acestei universităţi din strada Horea nr.31. Arhiepiscopia Romano-catolică a depus cereri de revendicare a sediilor unor licee cu renume în Cluj-Napoca, unde studiază atât elevi maghiari, cât şi români şi germani , fiind vorba despre instituţii multiculturale. Astfel, sunt cerute liceele de muzică, S. Toduţă, de coregrafie, liceul romano-catolic, un teren aparţinând liceului Anghel Saligny şi Şcoala ajutătoare nr.1. Până acum, a fost retrodecedată în natură Şcoala ajutătoare nr.1. De asemenea, sunt revendicate biblioteca Octavian Goga, şcoala „Bob”, Clinica de neurologie şi psihiatrie din str. Pasteur nr.3-7, Căminul de bătrâni din bdul 21 decembrie nr 136-138, Hotelul Melody din str Piaţa unirii nr.29. De asemenea, biserica catolică maghiară solicită retrocedarea a numeroase terenuri intravilane, administrate de Camera Agricolă, cu valoare financiară foarte mare. Astfel, potrivit tabelului de la primăria Cluj-Napoca, cultul maghiar a depus cereri de restituire pentru terenuri La Vale nr. 4, în str. Uliului (Vulturului), La Dealul Steluţei, la Drum la Dealul Steluţei, La faţa din Valea Chintăului, casă şi teren La Dealul Steluţei, La Faţa de la Coada Teleacului, în Colonia Breaza, La Pietroasa, La Mirişte, La Gela, La Dosul de la Coada Teleacului, La Valea Treia.

Reformaţii vor grădiniţele din Cluj

Parohia şi Eparhia Reformată Maghiară au depus cereri de retrocedare, în special pentru sedii ale instituţiilor de învăţământ: grădiniţe, şcoli, licee, biblioteci, sedii ale unor clinici medicale, hoteluri. Astfel, cultul maghiar a revendicat grădiniţele nr.42, nr.21, nr.43, nr. 46 „Bambi”, nr. 57. În mare parte, toate aceste imobile au fost retrocedate, iar copiiui mutaţi în alte grădiniţe. Eparhia Reformată a revendicat şi a primit integral Liceul Emil Racoviţă, inclusiv terenul aferent, fiind retrocedate şi liceele forestier şi Apaczai. Eparhia a cerut şi internatul Liceului Gheorghe Şincai, nefiind restituit, încă. În schimb, liceul Şincai cu predare în limba română şi maghiară a fost retrocedat acestui cult, care l-a transformat în liceul reformat, cu predare exclusiv în limba maghiară. Cu alte cuvinte, o şcoală publică este transformată în şcoală religioasă, de propagandă maghiară. Acelaşi cult a depus cerere de restituire pentru clinica de pediatrie din strada Câmpeni nr.2-4, pentru Policlinica CFR, dar şi pentru Staţia de salvare din strada Horea nr.55. O adevărată controversă a iscat retrocedarea către Colegiul Reformat de la Debreţin a Hotelului Continental, hotel ce a fost revendicat şi de Eparhia Reformată din Ardeal. Oare cum a putut fi restituit un imobil de pe teritoriul românesc unei biserici dintr-o altă ţară? Oare procurorii DNA nu au habar de acest lucru?

O fundaţie revendică în numele comunităţii evreieşti

De asemenea, multe clădiri din Cluj-Napoca sunt revendicate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, prin intermediul Fundaţiei Caritatea. Nu ştim cum poate avea o fundaţie calitatea procesuală pentru a solicita retrocedarea unor imobile, dar ştim sigur că unele au fost deja restituite. De exemplu, această fundaţie a cerut Şcoala de Muzică şi a primit-o, a solicitat o grădiniţă din str. Horea nr. 21 şi a primit-o. A mai făcut cereri de retrocedare pentru sediul unei clinici medicale din strada Iaşilor nr. 16, dar şi a unor imobile din străzile Someşului nr.30, Braşov, nr 32, str. Constanţa nr.12, Traian Vuia, nr 6-8-10, Oţetului nr.3, Andrei Şaguna nr. 28-30.

Greco-catolicii sunt refuzaţi

Multe cereri de retrocedare au făcut şi reprezentanţii bisericii greco-catolice, dar în mare parte au fost respinse, mai ales din cauza conflictelor existente cu biserica ortodoxă. Spre exemplu, a cerut Casa parohială din strada Războieni, nr 21, dar cererea a fost respinsă pe motiv că imobilul se află în proprietatea bisericii ortodoxe. De asemenea, nu au fost acceptate solicitările pentru imobilul din str Avram Iancu nr.44-46, unde funcţionează un dispensar sportiv, pentru clădirea Conservatorului G. Dima, a seminarului liceal I. Micu, pentru două clădiri din strada Eroilor, nr 10, si strada Napoca nr.6, declarate monument istoric. În concluzie, trebuie precizat că nu suntem împotriva retrocedărilor, fiind vorba despre un act de dreptate în faţa abuzurilor regimului comunist, dar autorităţile trebuie să ţină cont de interesul public când este vorba despre retrocedări de clădiri monument istoric, de şcoli ( grădiniţe, licee, colegii, facultăţi), unde învaţă copiii români indiferent de naţionalitate (care au fost ridicate din fonduri publice în perioada regimului habsburgic, austro-ungar sau românesc). Alungarea copiilor români din şcolile publice unde au învăţat pentru a fi retrocedate bisericilor maghiare nu poate fi considerat un act de dreptate, ci este vorba de o altă formă de abuz, îndreptată împotriva elevilor români, care sunt despărţiti, în mod forţat de colegii lor maghiari. De asemenea, poate fi pusă sub semnul întrebării constituţionalitatea desfiinţării unor instituţii publice de învăţământ, ca urmare a restituirii clădirilor acestor culte religioase, pentru a fi transformate în şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară. În aceste cazuri, învăţâmântul public din sânul comunităţii maghiare este controlat de biserică, total neconstituţional, deoarece în legea fundamentală s-a statuat principiul separării bisericii de stat.

N.R. Procurorul General al României, DNA, DIICOT şi CSM pot trece de urgenţă la fapte, într-un caz ce poate deveni un precedent periculos pentru Siguranţa Naţională.

Este vorba de solicitări de restituiri, în mare parte, de clădiri monumente istorice