Ninge cand spui te iubesc
Deschid scarbit facebook-ul. In paralel o pagina sexy spre porno. Simt clar ca imi vine sa vomit. Nu sunt sigur daca din cauza comentariilor amanuntite privitoare la detaliile tehnice ale unei partide de sex, sau din motive pur digestive.
Ies trantind usa, bodoganind aromele de rahat din scara blocului. Am impresia ca in Ardeal fara rantas s-ar dizolva intreaga mandrie regionala. Cobor rapid, tinandu-mi respiratia. Ies afara si ninge.
Fulgi de zapada peste tot. In lumina becului amplasat in asa fel incat sa-l vad din pat. Pe masini. Pe strada. Si pe Ea. Pasea lin, fara graba. Ochii ii ardeau, parca avea febra. Era un caprui curat, iar miscarile corpului aminteau de perfectiunea unei nocturne. Da, Chopin.
Parul negru ii era impodobit de cristale de zapada. Fustita mulata, ascundea fara succes niste forme de invidiat. Un placut oval al fetei. Mereu zambitoare, cu o privire luminoasa. Sanii sunt mici, inspre foarte mici, dar cu niste sfarcuri mereu in erectie.
Se uita cu curaj in ochii mei. Tamplele imi zvacnesc nebuneste. Nu spun nici un cuvant fiindca nu pot. O iau de mana si intru cu ea intr-o florarie. Ii cumpar frezii si bujori albi. Apoi, ii arat masina parcata. Nu se impotriveste nici cand o sarut lung in fata usii apartamentului meu.
Pe pat, au ramas petale albe de bujor. A trecut o zi, sau poate doua ?
O privesc cand se reantoarce la mine. Imi arata cu degetul becul pe care-l injuram in noptile de insomnie. Ii spun te iubesc. Iar ea imi raspunde : „Vezi, ninge cand spui te iubesc”