Rusia duce un razboi informational impotriva Republicii Moldova

R. Moldova, ca parte a bazinului Mării Negre, se află în centrul unor lupte economice și politice între Rusia și Occident, declară, într-un interviu pentru Report.md, Peter W. Schultze, politolog german si profesor la Universitatea Georg-August din Göttingen.

Report.md: Domnule Schultze, despre Republica Moldova se vorbește că este un stat capturat. Cât de justificată este această etichetare și cum se manifestă un stat cu instituții capturate?

Peter W. Schultze: În politologie nu există termenul de ”stat capturat”. Știința politologică operează cu diferite modele de organizare statală – de la țări cu un grad mai mare sau mai mic de democrație,  până la dictaturi sau monarhii. Dar dacă ne referim la Moldova, cred că ar trebui să ne întrebăm: cine conduce, de facto, această țară – mediul politic sau cel economic? În multe din țările sud-est europene, în special în țările din fosta URSS, observăm că societatea și majoritatea proceselor sunt controlate de business. De fapt, vorbim despre un stat slab, incapabil să-și gestioneze treburile. Acest lucru se întâmplă din cauza lipsei unor instituții democratice solide. În aceste condiții, structurile statale se subordonează sau devin afiliate structurilor oligarhice.

Amintiți-vă de Rusia lui Elțîn… Avea două structuri pe care se ținea puterea: oligarhii și elitele regionale. În Moldova nu cred că putem vorbi despre a doua componentă, deși am sesizat anumite tendințe de cooptare în jurul guvernării a unor lideri din teritoriu. Aceasta se întâmplă din cauza lipsei unor partide puternice ca instituții ce consolidează sistemul democratic. În cei 25 de ani de independență, Moldova nu a creat nici o instituție politică suficient de puternică, în măsură să impună agenda și interesele statului în fața oamenilor influenți din business. Dacă aș folosi termenul invocat de dvs., aș putea spune că Moldova este un stat capturat de anumite elite economice derivate din perioada sovietică.

Report.md: De ce ar fi interesați oligarhii de politică? Și în general, credeți că e posibil concubinajul între business și politică?

Peter W. Schultze: În orice țară capitalistă, chiar și în UE, politica și businessul coexistă și chiar cooperează foarte strâns, dar niciodată, după cel de-al Doilea Război Mondial, oamenii de afaceri nu și-au subordonat politicul. Au influențat, dar nu au dominat! Atunci când vorbim de influență, trebuie să explicăm cum are loc acest lucru în Occident. Este vorba de lobby. Deci, oamenii de afaceri pot face lobby, dar într-un cadru legal foarte bine stabilit. Acest lucru are loc la toate nivelurile, dar nu vorbim de subordonare. De exemplu, putem vorbi despre grupurile de lobby care ani la rând nu au permis dezvoltarea energiei eco, promovând energia nucleară, iar după catastrofele nucleare de la Cernobîl și Fukushima, aceste grupuri nu mai pot face nimic, deoarece țările sunt conduse de politicieni în spatele cărora stau milioane de cetățeni.

Pentru a putea asigura un echilibru între business și politică este nevoie ca populația să fie educată. Și nu vorbim de școală ci de educarea spiritului civic în rândul populației, pentru ca oamenii să se implice în procesele sociale și politice la toate nivelurile, să nu poată fi cumpărați, mințiți sau manipulați. Adevărat, acest proces este unul de durată și foarte dificil, dar extrem de necesar.

Report.md: Un alt termen folosit pe larg în regiune, dar și în Republica Moldova, este acela de ”război-hibrid”. Sesizați vreun pericol pentru Moldova în sensul acesta?

Peter W. Schultze: Termenul ”război hibrid” nu are o definiție clară. Pot fi determinate mai multe tipuri de astfel de lupte… Unicul element comun este că în astfel de războaie armele tac, cuțitele și săbiile rămân în teacă. În cadrul războaielor-hibride se folosește un mix de elemente ale democrației – apar influențe concertate din exterior care, folosind instrumente democratice, pot răsturna regimuri sau pot atinge alte ținte.

Un exemplu clasic de ”război hibrid” am văzut în peninsula Crimeea, acolo unde teritoriul a fost ocupat fără nici o împușcătură, fără nici o victimă. Împotriva Republicii Moldova se duce acum un război informațional. Acesta este un element al războiului-hibrid care poate duce la anumite schimbări de ordin politic și juridic. Să revenim la exemplul Crimeei, acolo unde sentimentul pro-rus al populației din peninsulă, alimentat de frică, a fost exploatat de factorul extern, de Moscova. Maidanul și noul guvern orientat spre Vest au pus, într-un fel, în pericol interesele Rusiei. Și Rusia a reacționat. Au coincis interesele Moscovei cu aspirațiile interne ale populației din Crimeea. Așa au apărut acei ”omuleți verzi” care au dus procesul  până la final. Plus, dezertarea unor militari ucraineni către armata rusă.

Dacă e să privim regiunea transnistreană, eu nu aș exclude niște potențiale acțiuni din partea Rusiei. Semnalul care ar trebui să vă facă atenți ar fi pozarea în rol de victimă a celor din stânga Nistrului, când denunțarea unor presupuse presiuni se va face concertat. Și atunci va veni Rusia cu experiența sa de așa-numită ”asumare a responsabilității de protecție”.

Dacă se va întâmpla, consecințele ar fi greu de anticipat. Varianta preferabilă la nivel regional ar fi o și mai mare înghețare a acestui conflict, decât să moară oameni. Noi, în Germania, am aplicat tactica pașilor mici – pin cooperare economică, culturală și socială care ne-au apropiat. Dar pentru aceasta e nevoie de voință politică din ambele părți, pentru conlucrare și apropiere.

 

Related posts