Romania – drumul de la comunism la democratie sau Deveselu – de la fosta baza ruseasca la baza NATO

Scutul antirachetă de la Deveselu este de fapt o unitate militară românească. O spune chiar comandantul ei, care menţionează în schimb că americanii sunt cei care dirijează exclusiv cele 44 de rachete. Unitatea militară este una defensivă, accentuază militarii români.

” Baza de la Deveselu a fost construită între anii 1948 – 1953. În 1953 a devenit operaţională şi a fost într-adevăr de militari ruşi. Acum devine… ceea ce suntem azi. Parteneri de seamă ai SUA, o bază strategică.” spune Răzvan Brătulescu, comandantul Bazei 99 Deveselu

Reacţia Moscovei la inaugurea scutului antirachetă de la Deveselu nu a întârziat să apară. Activarea scutului american din România face parte din planul de izolare militară şi politică a Rusiei, a spus mai întâi un oficial de la Ministerul rus de Externe, pentru ca la scurt timp să apară și un comentariu la Kremlin: e o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei.

Activarea scutului antirachetă în România constituie o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.

„Fără îndoială, desfășurarea sistemului este cu adevărat o amenințare la adresa securității Federației Ruse”, a spus Peskov într-o teleconferință cu mai mulți jurnaliști.

„Se iau măsuri în prezent pentru a asigura nivelul necesar de securitate pentru Rusia. Însuși președintele (Vladimir Putin – n.r.), permiteți-mi să vă reamintesc, a întrebat în repetate rânduri împotriva cui este îndreptat sistemul”, a menționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pe de alta parte, atat oficialii romani cat si cei americani au subliniat in numeroase randuri ca scutul de la Deveselu nu este indreptat impotriva Rusiei
Preşedintele Klaus Iohannis a explicat, joi, la Cotroceni, în declaraţia de presă comună cu secretarul general al NATO, de ce este nevoie de un scut antirachetă în România: este o asigurare a apărării NATO împotriva unor potenţiale atacuri balistice venite din afara spaţiului euroatlantic.

“O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în ziua în care la baza de la Deveselu se marchează oficial că elementele scutului antirachetă din România sunt operaționale.

Președintele a reamintit în context că România vrea o prezență NATO permanentă la Marea Neagră, însă a subliniat că Bucureștiul dorește să fie respectată Convenția de la Montreux. „În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră – bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune”, a mai spus Klaus Iohannis.

Îngrijorarea legată de evenimentele din imediata vecinătate se leagă și de situația din Ucraina și Republica Moldova. „Cred că susţinerea partenerilor estici trebuie să se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, întrucât securitatea și stabilitatea acestora se reflectă inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic. Ţara noastră va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic, supusă provocărilor şi ameninţărilor. Din această perspectivă, suntem preocupaţi de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova”, a declarat președintele României.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat  la București cu ocazia inaugurării scutului antirachetă în România, a subliniat  că Rusia a schimbat granițe prin forță și continuă să-și intimideze vecinii. El s-a referit la anexarea ilegală a Crimeei și la destabilizarea din estul Ucrainei.

Cu toate acestea, oficialul NATO a dat din nou asigurări că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei și că ar fi, de altfel,  imposibil din punct de vedere tehnic să amenințe Federația Rusă.

„Vom continua dialogul cu partea rusă”, a asigurat Jens Stoltenberg şi a argumentat: „În special în vremuri tensionate, transparența și predictibilitatea sunt importante pentru a reduce riscurile unor calcule greșite și accidente”, a arătat Stoltenberg.

Oficialul NATO a salutat, pe de altă parte, angajamentul României de a crește bugetul apărării la 2% la PIB, arătând că acest lucru demonstrează că Bucureștiul își respectă angajamentele. „Este o măsură pe care o salutăm și vă încurajez să continuați pe această cale, pentru că apărarea cetățenilor noștri este esențială. Trebuie să dispunem de resursele și capacitățile de a ne menține cetățenii în siguranță într-o lume mai periculoasă”, a afirmat oficialul NATO.

El a reiterat faptul că România este un aliat de încredere. „NATO se angajează solmen față de securitatea României, acum și în viitor”, a încheiat secretarul general al NATO.

Related posts