Prună despre dezincriminarea abuzului în serviciu: „In clipa aceea toate dosarele încetează”
Raluca Prună, riposteaza la atacurile concertate asupra justitiei.
Intr-un interviu la Realitatea TV, ministrul Justiției, Raluca Pruna a raspuns pe larg tuturor atacurilor asupra justitiei lansate de liderii PSD si ALDE, in special de catre Victor Ponta si Calin Popescu Tariceanu, demontant toate manevrele acestora de blocare a justitiei. Va prezentam mai jos sinteza declaratiilor.
Dezincriminarea abuzului în serviciu
Raluca Prună, a declarat că „miza” în ceea ce privește discuțiile referitoare la abuzul în serviciu este foarte mare, subliniind că dezincriminarea oricărei infracțiuni echivalează cu încetarea dosarelor care vizează infracțiunea în cauză.
Miza va fi foarte mare. (…) Dezincriminarea oricărei infracțiuni, oricare, înseamnă că în secunda aceea toate dosarele încetează”, a spus Prună. Ministrul a arătat că acele dosare încetează, chiar dacă ulterior legiuitorul „nuanțează” adoptând o altă prevedere. „(Toate dosarele încetează—n.r.) chiar dacă să zicem că legiutorul ulterior va nuanța și va adopta o altă prevedere. În clipa în care ceva este dezincriminat, toate dosarele care au reținut o asemenea infracțiune încetează”, a explicat ministrul Justiției.
Recuperarea prejudiciilor
Raluca Prună a arătat că deocamdată procentul de recuperare a prejudiciilor din dosarele în care există hotărâri definitive este de 8%. „Nu e un secret pentru nimeni că noi suntem la în jur de 8% recuperare a prejudiciilor din dosarele în care avem o hotărâre definitivă. Acest lucru este deficitar. Nu este ministerul Justiției cel care este competent în această materie. Agenția aceasta — ANABI, de administrare a bunurilor sechestrate, are rol numai de a sechestra. (…) În clipa în care se încheie procesul penal prin pronunțarea unei hotărâri definitive, rolul ANABI încetează și intervine rolul ANAF, care are o direcție specializată”
Ea a mai spus că recuperarea prejudiciilor este importantă pentru a da înapoi societății banii furați, printre cei descurajați în mod special de o astfel de măsură fiind aceia din categoria „gulerelor albe”. „Această confiscare a averii are un caracter mult mai puternic decât faptul că te duci un an, doi în penitenciar și eventual apoi rămâi cu produsul infracțiunii. Și în această materie Europa ne dă răspunsul. S-a adoptat o decizie acum aproape doi ani, a confiscării extinse, care are un termen de transpunere octombrie 2016. (…) Este foarte important să recuperăm prejudiciile, cred că asta îi descurajează mai mult, mai ales, pe gulerele albe. Important e să le iei banii înapoi, banii care sunt furați societății, și important e ca finalmente să dai societății înapoi ceea ce i s-a furat”
Legea avocaților
Ministrul Justiției a explicat că acest proiect al modificării Legii avocaturii nu este initiativa Ministerului justitiei si ca s-a discutat în Senat fără participarea ministerului. „Nu am venit noi cu acest proiecte de modificare a Legii avocaturii. Ministerul Justiției, ca întotdeauna când există inițiative legislative care nu sunt ale MJ, dar care au de a face cu cele ale justiției, merge în Parlament și susține un punct de vedere. Un punct de vedere care nu este unul singular, este al Guvernului”.
De asemenea, ea a pledat pentru „egalitatea de arme” între procuror și avocat: „[…] trebuie să existe o egalitate de arme între procuror și avocat. Numai că aici, cel puțin cu privire la o prevedere din lege, și am dat exemplu cu privire la percheziție, faptul ca la percheziție să participe decanul baroului este nemaiîntâlnit chiar și prin comparație cu un deputat. Atunci când se încuviințează o percheziție la domiciliul unui deputat nu este necesară prezența președintelui Camerei și nici la procuror. […] Numai din acest punct de vedere eu cred că se creează o situație care îi pune pe avocați într-o poziție care poate fi discutabilă”.
Modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală prin Ordonanță de Urgență
„Eu n-am să duc discuția în termenii de a răspunde vreunui om politic care atacă această Ordonanță. Eu am să vă dau câtva fapte. Fapt este că s-a lucrat foarte mult la aceste Coduri și că ele au intrat în vigoare la 1 februarie 2014. La o săptămână după ce ele au intrat în vigoare a fost deja promovată o Ordonanță de Urgență. S-a decis să se meargă cu OUG mai restrânsă, în vreme ce un proiect de lege a fost depus la Parlament. Ordonanța care a fost adoptată de Guvern la acel moment, 7 februarie 2014, a fost adoptată de Parlamentul României acum câteva săptâmâni. Deci a devenit lege acum câteva săptămâni, la mai bine de 24 de luni”, a declarat ministrul.
Raluca Prună a explicat că toate textele din această Ordonanță de Urgență au trecut în luna mai de Senat și se întreabă de ce Călin Popescu Tăriceanu le refuză.
„Altă chestiune este că absolut toate textele legale cuprinse în această Ordonanță sunt texte care erau deja cuprinse în diverse proiecte legislative aflate la Cameră. Ele trecuseră de Senat. Mă mir de ce președintele Senatului refuză în bloc textele ca atare. Poate să discute despre faptul că am adoptat o OUG, dar textele ca atare au trecut toate în luna mai de Senat. Și ele erau acum la nivelul Camerei Deputaților”, a spus aceasta.
„De ce Ordonanță de Urgență? Păi noi am avut din februarie 2014 până la această dată 24 de decizii ale Curții Constituționale, care declară anumite texte ca nefiind constituționale. Ce obligație are Guvernul? În 45 de zile de la data publicării deciziei CCR textul trebuie să fie declarat neconstituțional, trebuie să fie pus în acord cu cerințele Curții. Sunt numeroase deciziile acestea, sunt 24. Și dacă spun că ele au survenit imediat din luna februarie 2014 până în zilele noastre este evident că în cazul multora dintre ele, dacă nu chiar toate, eram dincolo de cele 45 de zile în care exista obligația punerii în acord a textelor”, a continuat ministrul Justiției.
Atacurile lui Ponta si Tariceanu
„Victor Ponta care a dus ‘mult prea jos’ nivelul discuției în spațiul politic” a spus Raluca Pruna care crede că e loc în spațiul politic românesc pentru mai mult dialog și pentru mai puține calomnii: „… faptul de a fi fost făcută de premierul Ponta, de a fi fost calomniată într-un mod foarte serios care a culminat cu acuzații publice pe Facebook-ul domniei sale (….), toate acestea venind din partea unui fost premier, cred că în fond asta coboară nivelul discuției mult prea jos pentru ce ar trebui să fie o discuție în spațiul politic românesc. Spun spațiul politic pentru că domnia sa este om politic, eu nu sunt. Nu sunt eu adversarul politic al domnului Ponta, cum nu sunt eu adversarul politic al domnului Tăriceanu”
Raluca Prună s-a arătat surprinsă de luările de poziție ale fostului premier Victor Ponta, spunând că îl cunoaște pe aceasta și că au lucrat împreună la prima strategie națională anticorupție.
„Asta mă și miră, îl cunosc de când era șeful Corpului de Control al premierului Năstase. Eu eram la delegația Comisiei Europene. Am conlucrat pe proiecte cum ar fi prima strategie națională anticorupție. (…) Sunt și eu votant și îndrăznesc să spun că pentru o persoană tânără cum e domnia sa nu cred că asta aduce voturi. Asta este opinia mea personală”, a comentat ministrul Justiției.
Justitia televizata
În ceea ce privește justiția televizată, Prună a spus că de multe ori primii care merg spre televiziuni sunt chiar cei vizați de actul de justiție.
„Nu sunt pentru justiție televizată, dar de multe ori constat că chiar cei interesați sunt primii care merg pe posturile de televiziune și încearcă să își facă apărările, în loc să le facă în sala de judecată, în fața unui judecător. Și le fac la televiziune”, a susținut ea.
În context, ministrul Justiției a explicat că Parlamentul European a adoptat o directivă în care se face referire și la încătușarea persoanelor reținute.
„În martie anul acesta, PE a adoptat o directivă care printre altele vorbește și despre faptul că persoanele reținute poartă cătușe și nu ar trebui să le poarte pentru că asta aduce o atingere imaginii lor. Faptul că o asemenea directivă a fost adoptată de PE arată două lucruri: primul lucru arată faptul că aceasta nu este o chestiune singulară României (…) și al doilea lucru pe care îl arată este că și noi, alături de alte state membre trebuie să transpunem această directivă care are un termen pe 1 aprilie 2018, dar eu promit public că voi demara lucrurile astfel încât ea să fie transpusă mai repede”, a declarat ministrul
În opinia sa, procedurile privind încătușarea celor reținuți ar putea fi schimbate, astfel încât să nu le fie puse cătușe tuturor.
„Cred că sunt și proceduri la nivelul Poliției — sunt cei care pun cătușele — și cred că regulamentul acela, cred, repet, nu dau asta ca pe o certitudine, o să verific, dar cred că acel regulament trebuie schimbat și trebuie spus că nu trebuie să pui cătușe persoanei care, mai ales, nu fuge. Sigur, dacă persoana este violentă, se opune arestării, cum au fost situații cu persoane publice, sigur atunci că probabil este justificat faptul că se pun cătușe, dar altfel, da, sunt perfect de acord și insist pe faptul că aceasta nu este o chestiune numai a României”, a conchis ministrul Justiției.
Despre Autor
