PROSTUL ZILEI: Tariceanu “..CA-CAre” – Avalansa de atacuri furibunde si cacofonii

E clar, soarele tampeste, daca te bate in cap. Tariceanu e dovada vie a “actiunilor malefice” ale astrului zilei.

Weekend-ul acestea toata sefimea politca a Romaniei e la mare. Tariceanu nu putea lipsi desi noi ne-am putea lipsi de el, in general.  Enervat la culme de faptul ca “reforma” justitiei promovata de marioneta sa numita la conducerea Ministerului Justitiei, pe numele sau Tudorel Toader, estre criticata din toate partile, Tariceanu s-a dezlantuit intr-o tirada furibunda si cacofonica impotriva tuturor.

Intai si intai a atacat PNL-ul si pe Ludovic Orban pentru ca fac, in sfarsit, opozitie adevarata, pentru ca au devoalat manariile aliantei de guvernare, pentru ca au anuntat un val de motiuni simple la adresa Guvernului sustinut de penali.

Dupa aceea s-a luat de ambasade, intai de toate, dar discursul a culminat cu atacul la Amasada Americana pentru ca sustine justitia care, in opinia taricenista, ostracizeaza investitorii romani prin lupta impotriva coruptiei. Tocmai “AmeriCA CAre”ar trebui sa sprijine libertatea. Probabil, Tariceanu considera hotia un drept, o libertate de care oamenii politici PSD & ALDE ar trebui sa beneficieze. Evident ca, in context, Tariceanu apara cu inflacarare si “dreptul” firmelor de a da spaga. Trebuie sa recunoastem si sa “apreciem” fidelitatea lui Tradi fata de finantatorii carteluilui anti-DNA, anume Puiu Popoviciu, Adamescu si altii. In fond, cum sa-si faca “bietii” oamenii averi fabuloase daca DNA ii “ostracizeaza” si nu-i lasa nici sa faca evaziune fiscala si, cel mai grav, nu-i lasa abonati la banii publici si nici sa dea spaga amicilor politici? E scandalos, zau asa!!!

Dar cea mai mare suparare a lui Tariceanu este pe sistemul de justitie “pentru CA CAre” se amesteca in “dreptul” parlamentului de a legifera in functie de interesele personale ale penalilor PSD & ALDE.

Adevarul este ca, in ceea ce priveste sistemul de justitie, Tariceanu minte cu nerusinare de mai multe ori. Prima minciuna se refera la “amestecul nejustificat” al sistemului de justitie. Adevarul este ca el si gasca lui i-au intrebat pe cei din justitie ce opinii au dar nu le-a convenit raspunsul primit. Colac peste pupaza, s-a mai si aflat. Publicarea in presa a adevarului este motivul real al furiei tariceniste.

Dupa cum ne-a spus Dan Turturica “Atacurile lui Toader din ultimele zile, împotriva ambasadorului SUA, a procurorului general, a șefei DNA și în general a tuturor celor care au realizat ce se ascunde în spatele măștii sale ”academice”, au risipit și ultimele dubii despre agenda sa.”

CSM a fost intr-adevar consultat de Tariceanu in 2016. Din pacate pentru el, insa, CSM și-a făcut scrupulos, datoria și a consultat, la rândul său, mii de procurori și judecători, care și-au spus punctul de vedere despre anumite propuneri de schimbare a legilor justiției.

Raspunsul l-a nemultumit profund pe Tariceanu, pana la furie, pentru ca membrii sistemului de justitie au spus, prin vot, NU la cea mai importanta modificare, cea pe care Tariceanu si-o dorea cu inflacarare, anume eliminarea functiei prezidentiale din circuitul de numire a sefilor marilor parchete. Mai grav, pentru Tarcieanu si alianta penalilor, pe langa faptul ca oamenii s-au pronunțat pentru rămânerea președintelui în ecuație, ei au propus scoaterea ministrului Justiției din circuit (!!!) cu un vot covârșitor: 4109 magistrați au spus ”DA” și 1520 au spus ”NU.

Intr-un vast editorial la Digi24, Dan Turturica ne dezvaluie intreaga istorie care ne arata ca Tariceanu si penalii sai au pornit cruciada impotriva justitiei de multa vreme.

În 2015, cu puțin timp înainte de ”Colectiv, Tăriceanu înființa ”Grupul mixt de lucru pentru redactarea unor proiecte legislative în domeniul Justiţiei” din care faceau parte sapte politicieni, în frunte cu Tăriceanu și vreo 15 reprezentanți din CSM, AMR, Uniunea Barourilor, UNJR, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului și Universitatea București.

Printre propunerile făcute de CSM a apărut și aceea ca Ministrul Justiției să fie scos din mecanismul de numire a procurorilor șefi. CSM propunea ca sefii marilor parchete si adjunctii acestora sa fie “numiţi de Preşedintele României, la propunerea CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Pe de alta parte, Asociatia Magistratilor din Romania -AMR – (una dintre cele mai agresive asociații anti-DNA și care și-a făcut un renume din a ataca lupta anticorupție la Antena 3) a plecat de la ideea CSM de a scoate ministrul Justiției din ecuație si a cerut să se scoată și președintele din joc.

Tăriceanu a imbratisat imediat ideea scoterii din circuit a presedintelui pentru că stia că și atunci când restul guvernului era în mâinile penalilor ca el nu puteau scapa de urmarirea DNA nici ei nici protejatii si complicii lor.

Cand Guvernul Ponta a picat si la guvernare au venit tehnocratii, pentru Tăriceanu a devenit și mai urgent să ia prerogativele presedintelui. Reînvestirea lui Kovesi bătea la ușă!

Ca urmare, toata lumea s-a pus pe treabă si s-au trimis propunerile de modificare a legilor, 50 la număr, către aproximativ 6000 de magistrați de la Înalta Curte și cele 15 Curți de Apel, dar și de la parchetele corespondente. Vreme de câteva săptămâni s-a tot votat, iar rezultatele au cofirmat fără drept de apel opțiunea majorității pentru scoaterea ministrului Justiției din mecansimul numirii procurorilor șefi și de păstrare a președintelui. 4109 magistrați au spus ”DA” și 1520 au spus ”NU” variantei cu procurorii șefi ”sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea CSM.” 

În mod normal, potrivit planului lui Tăriceanu, rezultatele votului ar fi trebuit să reprezinte argumentul pentru o propunere legislativă de modificare a legilor justiției care nu s-a materializat pentru ca, la acea vreme, Dragnea nu a vrut să se amestece într-un plan care l-ar fi adus într-o coliziune cu un președinte aflat pe poziții de forță. Iar fără PSD, ALDE nu face nici cât o ceapă degerată.

Eșecul de atunci încearcă să-l repare azi Tăriceanu, cu mâna lui Toader, profitând că Dragnea este si el din ce în ce mai disperat.

Strategia disperării în care sunt prinși Tăriceanu, Dragnea și mai nou Toader se loveste insa de opozitie din toate partile: de la opinia publica, de la Presedinte, de la Ambasade, de la PNL, de la UE. Iata esenta iesirilor furibunde ale lui Tariceanu.

Prin urmare, intelegem ca pozitia opiniei publice si manifestatiile de strada din Romania cauzeaza intereselor tariceniste. Ca atare, recomandam cu caldura administrarea cu intensitate a acestui tratament. Nu de alta, dar e incantator sa-l vezi pe Tariceanu cu spume la gura comitand cacofonii pe banda rulanta.

 

 

 

Related posts