Prefectul Vuscan lipseste din lista prefectilor demisi de Dacian Ciolos

vuscan

  1. Gheorghe Vuscan a fost consilier local social-democrat in perioada 2004-2012 inainte de a deveni subprefect. Tot timpul a avut mari aspiratii imobiliare, insa niciodata nu a fost transparent cu intentiile sale. Colegii sai din Consiliul Local Cluj-Napoca i-au votat in 2005 lui Vuscan o autorizatie de constructie pentru un teren de 615 metri patrati detinut de acesta pe strada Saturn nr. 7. Pe autorizatie scrie “D+P+2E”, dar situatia de la fata locului prezinta doua inexactitati: o mansarda care nu aparea in nicio autorizatie ulterioara si faptul ca demisolul nu respecta linia fireasca a solului.
  2. Declaratia de avere din anul 2009 a lui Vuscan este foarte ciudata din multe puncte de vedere. In primul rand dispare terenul de 1.834 mp achizitionat in perioada 1998-2003 de familia Vuscan si care apare in toate declaratiile de avere pana in 2009 si apare declarat un alt teren, de 1.800 de mp situate in colonia Sopor, si care culmea, figureaza achizitionat inca din anul 2006. Daca este asa, atunci acest teren trebuia declarat in proprietate inca din declaratia aferenta anului 2006, insa acest lucru nu s-a intamplat. Terenul de 1.834 de mp din Cluj-Napoca nu figureaza ca instrainat, insa este clar, fara putinta de tagada, ca vorbim de doua terenuri diferite. De la Volksbank creditul acestuia se multiplica de la 100.000 de euro la 405.000 euro, iar anul contractarii apare 2007 fara ca acest imprumut sa fi fost declarat in declaratiile de avere aferente anilor 2007 si 2008. Tot la acest capitol al datoriilor mai apare un imprumut de la SSIF Broker SA de 200.000 de lei care figureaza contractat in anul 2007, dar nedeclarat in declaratiile aferente anilor 2007 si 2008”, arata sursa.
  3. Casa din Floresti, ascunsa de Vuscan
    Prefectul i-a vandut in 2012 o casa de 120 mp si un teren de 139 de metri patrati lui Mircea Jorj, fostul sau coleg de partid. Prefectul a declarat tranzactia, desi nu a declarat numele integral al persoanei, ci doar ”Mircea J”, o noua fapta in afara legii. In schimb, prefectul a vandut un teren si o casa care nu au fost niciodata pe declaratia lui de avere. Pe aceeasi declaratie de avere apare ca vanzandu-i un apartament in Cluj-Napoca lui “Gabriel M.” El nu spune nici de aceasta data cine este aceasta persoana, desi sursele noastre ne-au declarat ca este vorba despre Gabriel Muresan, jucatorul echipei de fotbal CFR Cluj.
  4. Cursa pentru  proiectul intermodal a fost lansată în toamna anului 2014. Obiectivele de investiţii ale proiectului de transport intermodal sunt: terminal CARGO aeroport, gară CFR călători, legătură pentru pasageri staţie CFR călători-aeroport, legături auto între CARGO CFR şi CARGO aeroport, terminal CARGO CFR, staţie tri-cogenerare, parc fotovoltaic. Consiliul Judeţean Cluj a amânat de nenumărate ori constituirea unei asocieri cu Primăria Cluj-Napoca, Primăria Apahida, CFR, aeroport, ministerul Transporturilor pentru a depune documentaţia necesară asigurării finanţării din fonduri europene a acestor obiective. Proiectul de transport intermodal este în valoare de 76 de milioane de euro, din care, 85 %, 60 de milioane este finanţare europeană.Mihai Seplecan a comunicat presei clujene că ”din dorinţa unei informări cât mai exacte a clujenilor asupra legalităţii şi oportunităţii elaborării şi promovării proiectului privind transportul intermodal la Aeroportul clujean, Consiliul Judeţean Cluj s-a adresat CNADNR pentru clarificarea acestui aspect”.Apoi a ataşat un document prin care CNANDR a răspuns forului administrativ clujean prin intermediul adresei nr. 92/70441 din 15.10.2015, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 19468 din 15.10.2015, precizând faptul că „niciuna dintre adresele/notificările anterioare ale CNADNR SA referitoare la această documentaţie nu reprezintă aviz sau acord emis pentru Studiul de Fezabilitate al obiectivului de investiţii Aeroport Intenţional Avram Iancu”. Senatorul liberal Marius Nicoară, fost mentor al lui Seplecan, a decis să lanseze un apel pentru salvarea acestui proiect. ”Conform Master Planului General de Transport al României, Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj este obligat ca până în anul 2025 să se conecteze la calea ferată. Cu toate acestea,conducerea Consiliului Judeţean prin preşedintele instituţieiprezintă prefectului judeţului Cluj informarea nr. 12608 / 13.07.2015 în care concluzionează nepromovarea proiectului de intermodalitate. Ministerul Transporturilor, prin adresa nr. 2275 / 09.04.2014 confirmă că proiectul de intermodalitate este foarte bun şi că respectă formatul solicitat la documentaţia pentru finanţarea proiectelor prin fonduri structurale.Contrar celor susţinute de Consiliul Judeţean Cluj, Ministerul Transporturilor informează prin adresa nr. 30312 / 06.08.2015 că proiectul de intermodalitate este inclus în Master Planul General de Transport al României.
  5. Daca doriti sa stiti cuantumul pierderilor, implicatiile colaterale si structura care a generat pierderile, intrati pe Cotidianul Transilvan, specializat in afaceri cu Aeroportul Cluj-Napoca. AICI