O nouă acţiune a IICCMER de căutare și deshumare a unei victime a Securităţii: Pom Traian, ucis prin împușcare la 16 august 1950 în Bistra, jud. Alba

București, 15 septembrie 2016. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează începând cu ziua de luni, 19 septembrie 2016, o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din jud. Alba. Acţiunea are drept obiectiv căutarea, deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Pom Traian, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950. Activitățile din teren se vor desfășura în colaborare cu Parchetul Militar, Televiziunea Română, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud și Primăria comunei Bistra.

 

Victima se numește POM TRAIAN, născut în satul Novăcești, com. Bistra, la data de 30 mai 1901, de religie greco-catolică. Părinții săi au fost Pom Petru și Ihuț Maria, care au avut împreună patru copii, un băiat (Traian) și trei fete (Ana, Zamfira și Rafila). Traian a fost căsătorit cu Scrob Rafila și au avut împreună trei copii: Petru (d. 1931), Nicolae (d. 2015) și Elena, care este în viață. În anul 1940 soția lui Pom Traian moare, acesta recăsătorindu-se după câțiva ani cu o anume Zamfira din Bistra, cu care nu a avut copii. Gospodăria familiei a fost în satul Novăcești. Conform informațiilor documentare existente și din relatările urmașilor, Pom Traian a avut o stare materială bună, preocuparea principală a familiei fiind agricultura și creșterea animalelor. După instaurarea regimului comunist, autoritățile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.

După cum se cunoaște, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, în locul numit Groși. În 4 martie 1949, asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulți au fost prinși după scurt timp, fiind ulterior condamnați la închisoare sau chiar la moarte. Unii au mai rezistat un timp ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși în luptă sau în ambuscade organizate. În această situație s-au aflat doi partizani originari din zonă, Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Ihuț Traian din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 sept. 1950 și al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme au fost fugari și au stat ascunși în munte, aceștia au fost ajutați de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale, iar comunismul va fi înfrânt. Totodată, desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949 prin care au fost arestate și apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și cei considerați ca fiind chiaburi. Aici au fost cu toții anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise. În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Pom Traian, Trifa Iosif și Andreșel Ioan, primii doi fiind deja reținuți. Măsura dispusă de Securitate a fost ca cei trei să fie imediat executați în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Pom Traian și Trifa Iosif au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, Andreșel Ioan a fost ridicat de acasă și împușcat în munte, la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, în acel loc fiind și îngropat.

Pom Traian a fost împușcat și îngropat pe Dealul Muntelui, în zona Coasta Rea, pe locul numit Halci, situat la circa 5 km în linie dreaptă față de centrul comunei. Trupurile celor trei victime au fost înhumate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt, introducerea cadavrelor și astuparea lor, au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, precum și alți chiaburi din Bistra, care fuseseră cu toții anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton inscipționată cu textul: „Cine face ca mine, să pățească ca mine”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn.

Din informațiile documentare existente, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, lt. colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune lt. Herța Vasile, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, slt. Tăuțan Valentin, și lt. Popa Vasile, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era slt. Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că moartea lui Pom Traian nu a fost consemnată oficial în registrele de stare civilă, astfel că victima nu deține un certificat de deces.

 

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile se vor desfășura în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de IICCMER în privința acestui caz de crimă. Acţiunea din teren este sprijinită de către Primăria comunei Bistra.

 

Accesul spre zona de lucru este posibil pe o rută ocolitoare, plecând din centrul comunei pe DC 97, urmând un traseu de 5,6 km până la prima bifurcație de drumuri. Aici se face la dreapta și se continuă deplasarea încă 5 km pe drumul de pe Valea Neagului până la Cantonul silvic, după care se face din nou la dreapta, trecând un curs de apă, și apoi se urcă pe DC 144. Pe acest din urmă drum se mai parcurg încă 4 km până la locul mormântului, însă pe traseu există unele porțiuni ce prezintă o oarecare dificultate. Distanța totală ce trebuie parcursă este de 14,6 km. Primele două sectoare de drum sunt accesibile pentru orice mijloc de transport auto, însă ultimul sector poate fi străbătut în siguranță doar cu o mașină de teren.

Coordonatele GPS, înregistrate la punctul de lucru, indică 46˚24ʹ45.2ʺ latitudine nordică și 23˚07ʹ15.1ʺ longitudine estică. În sistem zecimal: 46.412554 N / 23.120850 E. Altitudinea locului este de 1047 metri.

 

Relaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0721 400 396 (arheolog Gheorghe Petrov, expert IICCMER).

 

 

                                                                      *  *  *  *  *

 

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc

Related posts