Mirosul fermelor de pui duce la Institutiile Statului. Cine are curaj sa se opuna ?
„Agenţia nu are cum să elaboreze acorduri sau autorizaţii de mediu atunci când nu i se aduc documente care să fie valabile”
Grigore Crăciun, director APM Cluj
Salt in timp. 20 iunie 2016. Se reautorizeaza ferma de pui din Floresti ?
Bravinvest SRL detine ferma de pui din jud. Alba si Floresti. Exista multe puncte comune, pe care le semnalam. Pas cu pas.
Grigore Craciun, un om vertical se pare. Sprijinit politic de domnul Cornel Itu, omul care poate sa faca diferenta in PSD Cluj. Daca va fi lasat sa o faca.
2011, Bihor
Garda Naţională de Mediu – Bihor verifică periodic ferma de porci din Ioşia, şi i-a aplicat doar în acest an amenzi de un miliard de lei vechi. Dar amenzile se contestă în justiţie, iar orădenii rămân cu mirosul neplăcut. Conform legislaţiei, doar Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj ar putea declanşa revizuirea autorizaţiei de mediu a fermei. Ceea ce nu s-a întâmplat în ciuda notificărilor primite de la GNM Bihor, după fiecare control.
Dealtfel, GNM Bihor nu s-a sfiit să deplângă slaba colaborare cu forul clujean de mediu chiar în notificarea trimisă la ARPM Cluj pe 4 iulie. „Spre surprinderea noastră, ARPM Cluj a efectuat pe 29 iunie o verificare a fermei fără a solicita participareea GNM CJ Bihor pentru realizarea controlului comun privind verificarea îndeplinirii obligaţiilor de conformare a instalaţiei cu notificarea din 12 mai 2011 şi a Autorizaţiei Integrate de Mediu”, semna prim-comisarul Călin Mocan.
Nemulţumit de reacţia Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj privind solicitările de revizire a autorizaţiei integrate de mediul pentru SC Nutripork – ferma Ioşia, prim-comisarul bihorean de mediu, Călin Mocan, a solicitat direct ministrului Sănătăţii distanţarea fermelor porcine de oraşe.
Dar să spicuim din corespondenţa dintre Garda de Mediu Bihor şi ARPM Cluj.
Pe 28 aprilie, Garda de Mediu şi-a motivat cererea de revizuire a autorizaţiei de mediu pentru ferma din Ioşia arătând că a nu a acoperit batalurile cu paie, nu a evacuat dejecţii din bataluri, a încălcat consumul maxim de apă.
În răspunsul ARPM Cluj, directorul Anna Horvath nu face nicio referire la revizuirea autorizaţiei de mediu, arătând doar că a notificat ferma să se conformeze în termene de 60 de zile privind acoperirea batalurilor şi să propună o alternativă pentru depozitarea dejecţiilor porcine.
Totodată, Anna Horvath mai atenţionează ferma că trebuie să aplice măsurile rezultate din studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei, întocmit de Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj, condus de familia Anca şi Eugen Gurzău.
2015, Sebes, Alba
S-ar zice că, la mai bine de două luni de cînd oamenii din Sebeș, orășelul ăla aruncat undeva în centrul Transilvaniei, ies pe străzi și urlă că vor aer curat, cineva din vreo instituție publică ar fi mișcat un deget, ar fi plimbat o hîrtie dintr-un sertar în altul sau ceva, de ochii lumii măcar. Mai ales că, de cînd a pornit toată tărășenia, de cînd austriecii de la Kronospan au decis să reia proiectul deschiderii unei noi fabrici de formaldehidă, cu o capacitate de 60.000 de tone anual, dublu față de cît produc în prezent, au tot apărut și tot apar schelete ascunse în dulapurile frumos construite din plăci agregate.
În urmă cu vreo două luni, niște ONG-uri de prin zonă, care mai apoi s-au ocupat și de proteste și mișcările de stradă, au decis să depună niște contestații la Ministerul Mediului, cel care e însărcinat cu revizuirea autorizației integrate de mediu a Kronospan. La două luni de atunci, încă nu s-a decis nimic. Căci, pe același principiu folosit și în cazul RMGC, munca la minister se efectuează pe principiul că dacă ceva e controversat, nici o decizie e mai bună decît orice decizie.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății, care are un rol oarecum secundar în toată povestea asta, a scăpat cîte ceva, mai voalat, să nu cumva să strice cuiva deranjul. Să vă explicăm: una dintre chestiunile contestate de protestatari și ONG-uri a fost studiul de impact asupra sănătății. Adicătelea, prin anul 2007, oamenii de la Kronospan făcuseră un astfel de studiu, pentru care Direcția de Sănătate Publică dăduse un fel de aviz consultativ și pe care cei de la APM și Ministerul Mediului îl luaseră de bun, atunci cînd au eliberat autorizația. Ei bine, un mic schelet scos acum la iveală e că băieții de la Kronospan nu doar că nu aveau un studiu de impact asupra sănătății nou, dar ăla de prin 2007 fusese făcut de o firmă care nu prea avea treabă în domeniu. Firma în cauză se numește SC Centru de Mediu și Sănătate SRL Cluj-Napoca și e patronată de un domn profesor universitar, Eugen Gurzău. Ei bine, într-un act oficial, Ministerul Sănătății spune, negru pe alb, că “nu există temei legal pentru acreditarea de către Ministerul Sănătății a societăților care realizează studii de evaluare asupra impactului asupra sănătății” și că singura instituție abilitată, prin legislația privind organizarea și funcționarea sa, să facă astfel de studii e Institutul Național de Sănătate Publică. Ba mai mult, cei de la Ministerul Sănătății zic că au observat și ei, de pe site-ul firmei în cauză, că ea deține o abilitare de determinare a noxelor profesionale și o înregistrare pentru monitorizarea calității apei potabile.
Cu toate astea, DSP Alba a cerut, după ce au început protestele, o revizuire a studiului de impact asupra sănătății, cel realizat în 2007. Între timp, însă, șeful DSP Alba, Horia Timiș, a decis să demisioneze și să plece în privat. Pentru bani, zice el, și nu din cauză că patronul SC Centrul de Mediu și Sănătate SRL Cluj este taman coordonatorul lucrării sale de doctorat, început în 2012. Dar, înainte să plece, a lăsat cu limbă de lemn cerința ca viitorul studiu să fie făcut cu Institutul Național de Sănătate și nu cu SRL-ul domnului profesor. Asta după ce s-a aflat despre relația dintre el și firma profesorului Gurzău, firmă cu care a mai lucrat și Primăria Alba Iulia, care a făcut și ea niște studii de impact asupra sănătății, cu rezultate numai bune pentru a dezvolta zone imobiliare lîngă niște ferme.
Spre exemplu există un astfel de stiudiu “de evaluate a riscului și impact asupra sănătății polulației, în vederea realizării ansamblului rezidențial în zona locuințelor individuale semicolective față de obiectivele: Ferma zootehnică Micești, SC B&B SRL și Ferma Avicola Pîclișa – SC AVI Simar SRL.
Desigur, sub ferma de la Micești, deținută de B&B, a primit – și ulterior vîndut – un hectar de teren amicul Primarului Mircea Hava, domnul fost șef pe la revoluționari și dovedit turnător la securitate, Horia Bărdaș, fost consilier județean și actualmente scos pe tușă, într-un post călduț de fotograf la Muzeul Unirii.
Doctorandul domnului profesor Gurzau, in foto de mai sus.
Așa că, una peste alta, situația se prezintă cam așa: Ministerul Mediului tace și nu se știe ce face, Ministerul Sănătății poartă mănuși, șeful DSP Alba vrea să demisioneze, șefa APM Alba e cercetată de DNA pentru niște plase luate șpagă, iar Garda de Mediu nu are aparatură ca să măsoare eventualele poluări. Iar Kronospan își vede liniștită de treabă și de produs formaldehidă. Contractul dintre Primăria Alba Iulia și SC Centrul de Mediu și Sănătate SRL, Cluj Napoca, datează din 10 noiembrie 2014 și are o valoare de 30.591. Contractul a fost atribuit prin achiziție directă, neexistînd nici măcar o cerere de oferte sau negociere.
Așa, ca fapt divers, înțelegem că dezbaterile publice de acum doi ani, cele la care Kronospan a umplut sălile cu proprii angajați, au fost “moderate” de către Mihai Coșer, consilierul și purtătorul de vorbe al primarului, omul cu a cărui mînă hrănește Hava presa.
Ca de obicei, toate drumurile duc la Roma, nu-i asa ? Sau la ANAF si executii silite. Iarasi Amareto, iarasi Bravinvest SRL. Daca organele abilitate nu isi fac treaba, presa nu le poate substitui. Doar poate semnala. Despre legaturi in sfera politicului, in numele urmatoare.
Despre Autor
