METODA „COPERTA”, DE FRAUDARE A REPARTIZĂRII ALEATORII A DOSARELOR IN JUSTITIE

Fosta directoare în Ministerul Justiţiei Ingrid Mocanu a repus pe tapet, prin cereri oficiale adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii de Apel Bucureşti, problema direcţionării speţelor din justiţie către judecători „aleşi” de Sistem. Acum problema a ajuns și în atenția Comisiei SRI. Vulnerabilităţile ECRIS sunt cunoscute de ani buni, dar nu s-a făcut nimic concret pentru a fi eliminate.

Sistemul informatic de repartizare aleatorie a dosarelor către completele de judecată „ECRIS” a fost repede „citit” de băieţii deştepţi, cu interese în darea de sentinţe pe placul lor, la puţin timp după ce a fost introdus în 2004. Deşi de-a lungul anilor s-au făcut multe analize şi rapoarte, ECRIS este la fel de vulnerabil şi astăzi.

Motivele invocate de Ingrid Mocanu
Fosta directoare din Ministerul Justiţiei Ingrid Mocanu a solicitat, pe 4 iulie 2017, să fie prezentă la repartizarea aleatorie a dosarelor în care este inculpată, deoarece există modalităţi de influenţare a repartizării aleatorii a unor dosare de interes. Ea şi-a justificat cererile prin faptul că direcţionarea către complete „alese” de binomul SRI-DNA este încă posibilă, dar nici după mai bine de trei luni nu a primit vreun răspuns. Iată un fragment din cererea trimisă de Ingrid Mocanu la Curtea de Apel Bucureşti:

„În temeiul Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, pentru exercitarea efectivă şi împiedicarea vătămării unui drept al meu – dreptul la un proces echitabil,
> având în vedere că am sesizat deficienţe în modalitatea de repartizare aleatorie a unui alt dosar înregistrat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti (dosarul nr. 3203/2/2015), dar Inspecţia Judiciară nu a putut identifica dacă a existat vreo influenţare a rezultatului, dat fiind că a verificat existenţa procesului verbal încheiat cu acea ocazie,

> date fiind calităţile anterioare, de director în Ministerul Justiţiei şi consilier personal al ministrului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în exercitarea cărora am aflat că există modalităţi de influenţare a repartizării aleatorii a unor dosare de interes, fără a se putea identifica ulterior această fraudare la repartizare (aspect pe care l-am adus la cunoştinţa publică),

> luand în calcul faptul că mă aflu într-un conflict deschis cu procurorul şef al DNA, dată fiind plângerea pe care am formulat-o împotriva acesteia, astfel că în orice moment se pot trimite diverse dosare prin care să se întreprindă diverse măsuri represive împotriva mea (trimiteri în judecată cu privire la presupuse infracţiuni, mă- suri preventive drastice),

(…) Vă solicit ca la orice repartizare aleatorie a unor dosare primite la nivelul instanţei dvs, de la DNA sau care vizează cereri sau căi de atac privind soluţii care mă vizează în contradictoriu cu această structură de parchet să fiu convocată personal sau, dacă mă voi afla sub efectul vreunei măsuri privative de libertate, să fie convocat apărătorul meu ales pentru a asista efectiv la procedura de repartizare a dosarului”.

„Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”. DANIEL DUMBRAVĂ, general – fost şef al Direcţiei Juridice a SRI”

Curtea de Conturi: Apare posibilitatea „dirijării”
Dar cum era posibil ca dosarele care prezentau interes pentru SRI să ajungă la judecătorii din „câmpul tactic” ştiut fiind faptul că din august 2004 dosarele sunt repartizate aleatoriu prin aşa numitul ECRIS?
De-a lungul anilor au existat nenumărate rapoarte ale diferitelor instituţii care descriau deficienţele şi
modalităţile prin care sistemul electronic de repartizare a dosarelor era fentat.
Încă din 8 ianuarie 2009, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara că are informaţii că sistemul informatic integrat de la instanţe „Ecris” era manipulat pentru a fi distribuite cauzele la anumiţi magistraţi, ceea ce a dus la un raport al CSM pe această temă, însă, cum vom vedea, bănuieli de „fentare” persistă şi azi.
Apoi, în Raportul său pe 2011, Curtea de Conturi consemna că ECRIS prezintă „carenţe în mecanismul de înregistrare a numărului unic de dosar şi repartizare aleatorie a primului termen” existând riscul „dirijării” dosarelor către anumite complete de judecată. În Raport stă scris negru pe alb că ECRIS „permite unui justiţiabil să investească instanţa cu mai multe dosare, având acelaşi obiect, consecinţele acestui mod de lucru conducând la existenţa unor riscuri în activitatea jurisdicţională, în sensul că apare posibilitatea „dirijării” doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost învestită instanţa în aceeaşi speţă, urmată de renunţarea la celelalte, cu ocazia primului termen. Prin aceste dosare, „construite” artificial, se denaturează statistica oficială a dosarelor, pe total, pe tipuri de cauze şi pe judecător etc.”.

Citeste mai mult aici

Related posts