Inalta Curte de Casatie si Justitie: “In dosarul Microsoft pedepsele erau derizorii”

Magistrații ICCJ – completul de 5 judecatori – au explicat motivele pentru care au mărit pedepsele aplicate în cazul condamnatilor Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu și Gheorghe Ștefan. Cei patru inculpați din dosarul Microsoft și-au unit eforturile pentru influențarea unor decizii la nivel guvernamental și a obține sume de bani exorbitante, neavând relevanță dacă au acționat din rapacitate sau obligația de a furniza bani altor persoane sau partide politice, se arată în motivarea completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

“Completul de 5 judecători reține în primul rând gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor săvârșite de inculpați, care și-au unit eforturile pentru influențarea unor decizii la nivel guvernamental în detrimentul interesului public și în scopul obținerii unor sume de bani exorbitante (de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare persoană implicată), neavând relevanță dacă ceea ce i-a determinat să acționeze a fost propria rapacitate ori dorința/obligația de a pune la dispoziția unor terți (inclusiv partide politice) surse ilicite de finanțare”, se arată în motivare.

Magistrații afirmă că inculpații au pus la cale adevărate scheme financiare, bazate pe contracte de prestări servicii fictive încheiate cu societăți de tip off-shore, prin care au reușit să intre în posesia banilor, obținuți în urma traficului de influență.

Completul de 5 judecători a mărit cuantumul pedepselor date celor 4 inculpați, considerând că sentința dată de instanța de fond a fost prea moderată, iar pedepsele au ajuns la un cuantum “derizoriu”.

“Împrejurarea că beneficiari ai unor sume importante din încheierea contractelor cu licențe Microsoft au fost și alte persoane, cum ar fi cumpărătorii de influență Florică Claudiu și Pescariu Dinu, care nu au fost trimiși în judecată în prezenta cauză, ci au avut calitatea de martori, nu relativizează gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor ce fac obiectul judecății și nu poate avea nici un efect cu privire la tratamentul sancționator al celor patru inculpați, după cum nici circumstanțele personale ale inculpaților nu justifică aplicarea unor pedepse în cuantum moderat. În ce privește conduita procesuală a inculpaților, aceasta a fost deja valorificată în cazul inculpaților Dumitru Nicolae, Cocoș Dorin și Sandu Gabriel prin reducerea succesivă a limitelor de pedeapsă ca efect al aplicării disp.art. art.375 rap. la art.396 alin.10 c.pr.pen. și ale art.19 din OUG nr.43/2002, care au ajuns astfel la un cuantum derizoriu (maxim 2 ani și 4 luni închisoare — în cazul inculpaților Dumitru Nicolae și Cocoș Dorin, respectiv 3 ani o lună și 10 zile închisoare — în cazul inculpatului Sandu Gabriel), care nu reflectă gravitatea deosebită a faptelor comise”, mai spun judecătorii.

Magistrații susțin că această conduită procesuală prezintă relevanță din perspectiva diferențierii inculpaților Nicolae Dumitru, Dorin Cocoș și Gabriel Sandu, care au recunoscut comiterea faptelor și au colaborat cu organele judiciare, față de Gheorghe Ștefan, “care a avut o poziție constant nesinceră, în ciuda probelor de vinovăție administrate împotriva sa pe parcursul procesului penal”.

“Față de toate aceste considerente, instanța de apel constată că pedepsele aplicate tuturor inculpaților din prezenta cauză nu reflectă gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor comise de inculpați și nu reprezintă un mijloc adecvat de constrângere și reeducare a acestora pentru activitatea infracțională desfășurată, impunându-se admiterea apelului Parchetului, desființarea în parte a sentinței primei instanțe și majorării pedepselor aplicate tuturor celor patru inculpați către maximul special prevăzut de legea penală mai favorabilă și stabilit potrivit celor expuse anterior. În mod corespunzător, instanța de apel apreciază că pedepsele aplicate inculpaților nu-și pot atinge scopul de constrângere și reeducare decât prin executarea lor efectivă, în regim de detenție, înlăturând astfel și dispozițiile referitoare la suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului Dumitru Nicolae prin sentința apelată. În privința pedepselor accesorii și complementare, față de împrejurarea că inculpatul Sandu Gabriel a comis fapta în calitate de ministru, funcție de care s-a folosit pentru obținerea foloaselor ilicite, instanța de apel va interzice acestuia exercitarea acesteia, ca pedeapsă complementară și accesorie”, mai spune instanța.

Inițial, în martie 2016, trei judecători de la instanța supremă au aplicat pedepse reduse în acest dosar: Nicolae Dumitru — 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare, Gabriel Sandu — 2 ani cu executare, Dorin Cocoș — 2 ani cu executare, Gheorghe Ștefan — 3 ani cu executare. Și sumele de bani confiscate erau mici: un milion de euro de la Dumitru Nicolae, 2.196.035 euro de la Gabriel Sandu, 3.700.000 euro de la Dorin Cocoș, 3.996.360 euro de la Gheorghe Ștefan.

La apel, în octombrie 2016, un complet de cinci judecători a mărit pedepsele inculpaților, toate fiind cu executare: Gabriel Sandu — 3 ani, Dorin Cocoș — 2 ani și 4 luni, Gheorghe Ștefan — 6 ani, omul de afaceri Nicolae Dumitru — 2 ani și 4 luni. Judecătorii au mărit atunci și sumele confiscate: 9 milioane de euro de la Dorin Cocoș, 2 milioane euro și 1 milion de dolari de la Nicolae Dumitru, 4 milioane euro de la Gheorghe Ștefan și 2,1 milioane euro de la Gabriel Sandu.

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Nicolae Dumitru și Dorin Cocoș, precum și fostul primar din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan au fost trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție.

Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de firmă în considerarea Guvernului României și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Astfel, susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat.

“La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, preciza DNA.

În primăvara anului 2009 a avut loc o întrevedere între Cocoș, Ștefan, Sandu și alte persoane pentru a discuta chestiuni generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers, pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.

AGERPRES/

Related posts