Filmul “Răzbunarea țigăncii” – o călătorie intre lumi

A doua parte a producției independente Răzbunarea țigăncii filmată la Cluj și lansată în luna lui cireșar cu subtitlul Pălăria fatală și Horthy aduce în prim-plan deja-cunoscuta țigancă vrăjitoare interpretată de actrița Elena Ivanca. Aceasta își continuă cu și mai mult aplomb urzeala cu trandafiri și fete frumoase. Recunoaștem cu ușurință fundalul pe care se derulează această poveste inedită, cu tentă parodică: este vorba de Clujul anului 1940 și cel contemporan (filmările au avut loc începând cu anul 2015). Inserțiile dialogurilor, redate prin text și muzica din off, redau iluzia unui veritabil film mut ce ne conduce într-un univers din alta epocă.

țigancaUn personaj care vine să întregească atmosfera locală este politicianul Mihai Seplecan, secondat de bunicul său, agent al Siguranței statului, împreună cu care pică în mrejele frumoaselor trimise în viitor de țiganca vrăjitoare. Dacă gemenele vor plăti destul de scump șarmanta lor călătorie cu mașina timpului, pe care au descoperit-o în romanele lui H. G. Wells, noii protagoniști sunt mult mai atenți la implicațiile istorice pe care le au pot avea evenimentele contemporane. Dictatul de la Viena, ocuparea Clujului, trecutul comunist al României sau deportarea țiganilor de pe teritoriul României sunt fundalul ce sugerează trecerea spre altă lume, ca repere ale călătoriei spectatorului – alături de celelalte, mult mai bizare, la care sunt supuși protagoniștii.

Ca în orice film, călătoria este o trecere spre altă lume, iar Răzbunarea țigăncii: pălăria fatală și Horty completează  legătura vizuală între trecut și prezent creată în Pălăria fatală și nazistul, prima parte a miniseriei. Cu această continuare, călătoria se complică pentru majoritatea personajelor implicate: acestea se străduiesc să-și împlinească destinul, traversând evenimentele istorice interesate de propriile drame, fantezii și amoruri, pentru a le oferi spectatorilor un final surprinzător.

Fără a strica din plăcerea vizionarii, putem spune despre cel mai nou film clujean că își continuă tenta parodică, scenele supra-realiste, și aduce în atenție alte câteva personaje inedite. Spectatorii vor întâlni în călătoria propusă de regizorul și scenaristul Adrian Munteanu alte surori frumoase, ca și o misterioasă femeie care pică în urzelile politicienilor și cârciumarilor, oameni de „ieri și de azi” dominați de moravuri și corupție, dar și de dragoste și amuzament.

Dincolo de ineditul acestor personaje și situații pe care le etalează, remarcabil la  mini-seria „Răzbunarea țigăncii” este că elementele sale sunt conectate într-o lume colorată aflată undeva între Eliade și Caragiale, dusă cu imaginație până în epoca lui Ponta. Totul pare departe dar și aproape, foarte asemănător cu ceea ce trăim azi, parcă la distanță doar de-un pas, ori de o cheie răsucită într-o ușă oarecare.

Mai mult decât o poveste interbelică: un film cu tușă locală, inedit

gemeneleLa vizionarea filmului vă veți bucura de cadre din frumosul Cluj cum ar fi cele cu catedrala, Piața centrală și câteva din străduțele care mai păstrează încă aerul de odinioară, sau veți remarca obiectele de mobilier și interioarele interbelice frumos restaurate în care s-a filmat. Aerul retro este redat extrem de reușit nu doar prin coloana sonoră ce cuprinde cântece celebre romanești din acea perioadă, ci și prin scenografie și costume.

Dacă filmele romanești din ultima perioadă vi s-au părut total lipsite de aceste tușeuri de epocă și duc lipsă de costume și dichis „Răzbunarea țigăncii” o să vă răsfețe cu pălării, rochii și obiecte de anticariat autentice folosite drept recuzită. Dar ceea ce își propune să ofere Casa de producție NAPOCA FILM prin pelicula semnată de Adrian Munteanu este mai mult decât o simplă poveste interbelică.

Viziunea filmului implică umor, fantezie și momente dramatice, realiste – ce țin atât de localizarea în timp, de istorie cât și caracteristicile individuale ale personajelor interpretate de actori ce îmbină experiența și naturalețea (Elena Ivanca, actrița Teatrului Național din Cluj) cu naivitatea (gemenele Raluca și Renata Moș, venite din modelling), și prezența scenică (actrițele aspirante Cătălina Sandu și Mihaela Ceaicovschi) cu sinceritatea neaoșă (politicianul Mihai Seplecan).

Fără să fie o realizare cu buget, Răzbunarea țigăncii izbutește să se ridice la anumite standarde calitative similare celor din producțiile comerciale, încercând să țină pasul cu filmul de anvergură. Asta deoarece evenimentele nu sunt lăsate în derivă, astfel că toate personajele din film vor interacționa la momentul potrivit, marcând astfel evenimentele importante ale narațiunii. Deși condiționat de buget ca și de dificultățile inerente oricărui început, filmul clujeanului Adrian Munteanu vine cu idei, oferind publicului o altă variantă de scenariu decât cea minimalistă, cu care filmele romanești ne-au obișnuit în ultimii ani.

sursa : ce filme vad

Related posts