Dur, dar adevarat: “Nu am văzut o țară cu atâtea talente și tehnicieni buni și în final să aibă rezultat așa prost”

Zilelele trecute, faceam o analiza, intr-un cadru mai larg, pe marginea unui studiu comandat de companiile de retail si concluzionam ca romanii dispretuiesc profesionalimsul, expertii si urasc de-a dreptul aspiratiile spre perfectionism, in timp ce nu doar ca tolereaza dar chiar apreciaza “smecheria” si escrocheria si sunt iertatori cu hotii daca “le pica si lor ceva”.

Iata ca aceasta atitudine “nationala” se vede si de la Bruxelles. Si, nu doar ca se vede, dar afecteaza grav performantele internationale ale Romaniei si impiedica dezvoltarea si modernizarea tarii.

Intr-un discurs  sustinut la Cluj-Napoca la “Zilele Regio”, seful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rassmusen, declara: “‘Nu am mai văzut o țară cu atâtea talente, cu atâția tehnicieni buni și în final să aibă așa rezultat prost”.

Afirmatia poate parea dura dar este cat se poate de adevarata si este consecinta fireasca a atitudinii generale a partii majoritare a Romaniei fata de “cealalta Romanie”. “Cealalta Romanie” este cea a expertilor, a “supracalificatilor” a celor care “stiu despre ce este vorba in propozitie”, este Romania celor care, de cele mai multe ori, sunt fortati sa plece peste hotare ca sa primeasca respectul si aprecierea pe care le merita.

Se spune ca fiecare tara are conducatorii pe care-i merita, este cat se poate de adevarat si se refera la atitudinea populara ura si dispret fata de valori si de toleranta admirativa fata de non-valori.

Romanii urasc excelența si standardele ridicate. E suficient sa ne amintim de povestea lui Lucian Blaga care era cat pe-aci sa primeasca premiul Nobel, probabil l-ar fi primit daca n-ar fi existat avalansa de “binevoitori” din propria sa tara care sa scrie comitetului Nobel explicand “elocvent” de ce Blaga NU MERITA sa primeasca premiul. Din acest motiv Romania NU are niciun premiat Nobel. Exista romani care au primit Nobelul dar absolut toti au fost nevoitui sa isi desfasoare activitatea in strainatate, acolo au fost apreciati si recunoscuti si sustinuti si pentru acea activitate, din strainatate, au primit Nobelul.

Din cauza acestei atitudini si pentru ca romanii au ales sa voteze populismul si minciuna evidenta, ne-am ales cu cel mai incompetent, agramat si corupt guvern posibil. Culmea absurdului rezida in faptul ca exact acei romani care dispretuiesc valorile si valideaza prostia la conducerea tarii ii gasesti pe Facebook postand, de cele mai multe ori agramat” despre “valorile romanesti”.

Sa revenim la Rasmussen si la discursul sau plin de bun simt si ratiune. Desi incearca sa nu jigneasca pe nimeni, omul ne spune cinstit ca, in materie de absorbtie de fonduri europene, Romania nu prea are ce sa raporteze Parlamentului European pentru ca, din punct de vedere al cifrelor, România are, pentru moment, “un lung șir de zero-uri”.

Carsten Rasmussen a participat luni la Cluj-Napoca la “Zilele Regio”, eveniment organizat de Agenția Națională de Dezvoltare Nord-Vest. Pe parcursul a trei zile, o largă delegație a Parlamentului European va vizita, alături de membri ai Comisiei Europene și autorități locale, proiecte realizate în Transilvania din fonduri europene.

“Ceea ce contează acum este să vedem câte proiecte puteți să semnați, cam 8 la sută la nivel național. 8 la sută este mult prea puțin. Trebuie să vă aflați altundeva. Avem o țintă de 958 de milioane de euro de cheltuit, iar acum proiectele variază cam la 500 de milioane de euro. Provocarea este să semnați mai multe proiecte. Există speranță să se întâmple așa, dar va fi destul de dificil să atingem acele ținte pe car ele dorim’, a declarat Carsten Rassmusen.

Acesta a mai spus, în discursul său, că nu sunt multe lucruri de arătat Parlamentului European, dar s-a declarat încrezător în șansele de reușită ale României de a depăși acest moment dificil. Rassmusen a menționat și câteva dintre problemele pe care le consideră responsabile pentru crearea acestui blocaj al României în a accelera absorbția fondurilor europene.

‘Nu am mai văzut o țară cu atâtea talente, cu atâția tehnicieni buni și în final să aibă așa rezultat prost. În această toamnă vom reuși, vom face mai multe proiecte, vom avea mai multe proiecte semnate, vom trece în faza de implementare și vom fi mai optimiști în viitor. Trebuie să mai lucrăm la sistemul de implementare. Avem multe reguli care nu se potrivesc. Asta numim noi ‘gold plating’, adică o împopoțonare. Se cere simplificarea sistemului. Regulile puse de Parlament, de Consiliu, de Comisie câteodată nu sunt ușor de urmat, dar nu se compară cu ceea ce face Guvernul din România. Nu doar unul, ci guvernele succesive. Fiecare a adăugat câte ceva. Unele lucruri ar trebui abrogate pentru că nu sunt necesare. Asta înseamnă, de fapt, cooperare între guverne și autorități locale și regionale. Sper ca, în final, să lăsăm oamenii să lucreze, să avem încredere unii în alții’, a spus Carsten Rassmusen.

După ce a explicat celor prezenți că regulile de gestionare a fondurilor europene, uneori prea stufoase, sunt impuse pentru ca România să nu repete greșeli pe care statele vestice le-au făcut deja în trecut, șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE a transmis și un mesaj optimist, spunând că este necesar ca oamenii să aibă încredere unii în alții pentru ca proiectele să se poată derula.

‘Trebuie să ne asumăm și noi vina noastră, am făcut foarte multe reguli în sistem, am supralegiferat toate lucrurile. De ce? Pentru că toată lumea ne spune că nu ne putem permite să facem greșeli la nivelul CE. Din păcate, acest lucru duce la frică, oamenilor le este frică să profite de aceste oportunități care sunt acolo. Preferă să facă lucruri simple, decât să se complice cu astfel de lucruri complexe. Este un sistem care așa s-a transformat, nimeni nu a dorit să fie așa. Dar suntem aici (n. red. — la Cluj) și vedem ce pot să facă comunitățile.(…) Nu trebuie să continuăm să credem că dacă îi dăm cuiva bani o să încerce să îi fure și să fugă cu ei. Da, se va întâmpla câteodată, da, trebuie să ne asumăm niște riscuri’, a spus Rassmusen.

La dezbaterea de luni, organizată la Centrul de Cultură Urbană Casino, din Parcul Central din Cluj-Napoca, imobil restaurat cu fonduri europene, au mai participat directorul general al ADNRV, Marcel Boloș, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, șeful Comisiei REGI a Parlamentului European, Lambert von Nistelrooij, precum și alți membri ai Comisiei sau ai autorităților locale din Transilvania.

 

Related posts