Dezvaluirile lui Metin Cherchez. Mafia care ne conduce din 89 incoace

Lista – Armaghedon 7. Fosti securisti, cadre SRI Se implinesc exact 12 ani (la momentul in care raportul Armaghedon a fost dat publicitatii –n.r) de când a fost înfiinţat Serviciul Român de Informaţii şi tot atâţia ani de când opinia publică este minţită sistematic şi fără ruşine cu privire la componenţa acestei structuri. Şi Virgil Măgureanu, şi Costin Georgescu, şi Radu Timofte ne-au indus şi ne mai induc în eroare, asigurându-ne rând pe rând că instituţia din subordinea lor tinde să devină un serviciu de informaţii modern, în cadrul căruia numărul foştilor ofiţeri de securitate este într-un continuu regres. Ca să constatăm astăzi că, dimpotrivă, tot fostul organ represiv şi informativ comunist face jocurile în SRI, numărul foştilor ofiţeri de securitate fiind mereu prevalent atât în conducerea serviciului de la Bucureşti, cât şi în conducerea secţiilor din provincie, precum şi în toate compartimentele lui. În certă ofensivă sunt şi foştii ofiţeri de securitate din rezervă, infiltraţi în structurile economice, în instituţiile financiare care gestionează bani publici şi particulari, în Executiv şi Legislativ. Au fost şi mai sunt prezenţi în fondurile de stat şi particulare, în societăţile de investiţii financiare, în garda financiară şi în sistemul vamal, şi nu în ultimul rând în mecanismele de privatizare. Bob numărat, 54 de societăţi particulare de protecţie şi pază sunt conduse de foşti ofiţeri de securitate şi toate se află într-un conflict permanent cu legile ţării. Au parazitat numeroase bănci, sub pretextul că le asigură protecţia internă şi externă, şi băncile protejate de ei s-au prăbuşit în serie. Au înfiinţat Banca Internaţională a Religiilor, pe care tot ei au adus-o în stare de faliment, atunci când depozitele populaţiei au ajuns la o dimensiune apetisantă. Apoi s-au strâns ciotcă în fel de fel de societăţi de asigurări, cărora nu le prevedem un viitor strălucit. De altfel, în parte, previziunea noastră s-a şi împlinit. Într-o situaţie extremă, s-au înrolat în masă sub drapelul marelui delapidator Sorin Ovidiu Vântu, mai abil decât ei în a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fie din nepricepere procedurală, fie din alte raţiuni. Ce poate fi mai semnificativ decât faptul că peste 320 de rezervişti din fosta Securitate şi SRI, umăr la umăr, au lucrat pentru acest personaj profund dubios, luându-şi partea, fireşte? De asemenea, ce poate fi mai semnificativ decât faptul că vigilentul nostru serviciu de informaţii interne, când imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vântu călărea creasta valului, s-a prefăcut că nu observă nimic? Revenim la foştii ofiţeri de securitate menţinuţi în activitate în SIE şi SRI. La vremea lui, Virgil Măgureanu ne aburea că în serviciul din subordinea sa ponderea acestora nu depăşea 15 la sută. Acelaşi procent ni-l comunică triumfător şi Radu Timofte, la distanţă de un deceniu. Ce să însemne asta? Că cei decedaţi sau ieşiţi la pensie, din prima serie de 15 la sută, au fost înlocuiţi pe parcurs cu foşti securişti aduşi de acasă sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, directorii SIE au avut măcar bunul simţ să se ţină departe de orice jonglerie cu cifre şi, implicit, de ridicol. Ani la rând ni s-a spus că foştii ofiţeri de securitate din SIE şi SRI erau menţinuţi în serviciu exclusiv în calitate de specialişti. În cazul acesta, în ce era specialist generalul Dumitru Bădescu, şef de diviziune în SRI, dacă a reuşit să ajungă bătaia de joc a unui informator de duzină? În ce era specialist generalul Corneliu Grigoraş, şef de direcţie în SIE, dacă doi ziarişti mai puţin cunoscuţi şi cu reputaţie modestă au reuşit să-l atragă într-o capcană din care a ieşit jumulit de funcţie? La urma urmelor, în ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al şefilor SRI sub două legislaturi, decorat şi galonat şi de Ion Iliescu, şi de Emil Constantinescu? În loviturile sub centură pe care a încercat să le administreze lui Radu Timofte? În realitate, s-au menţinut în SIE şi SRI nu acei ofiţeri de securitate care şi înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat şi simţ al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voiniceşte din coate ca să iasă în faţă, să lustruiască pantofii cui trebuia dintre politicienii noştri de paie, să poarte vorbe de colo-colo cu aerul că sunt buni şi ei de ceva, sau să scoată la licitaţie documente pretabile la operaţiuni de şantaj. Aşa s-a umplut instituţia condusă astăzi de Radu Timofte cu trăgători de sfori din culise, cu intriganţi şi ciurucuri. Şi din activitate, şi din rezervă, tocmai această categorie de foşti ofiţeri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregătită pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are şi garnitură de schimb, care vine tare din urmă cu Opoziţia. Semnul cel mai sigur al faptului că puterea în SIE şi SRI nu se mai află în mâna unor directori în trecere pasageră prin instituţiile respective, ci în mâna foştilor ofiţeri de securitate, ni-l oferă ultimele două hotărîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveşte SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activităţi lucrative, adică poate înfiinţa întreprinderi la gestiunea cărora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Aşa cum se proceda şi pe vremuri, se va înfiinţa un serviciu de control financiar special, alcătuit tot din foşti securişti. În legătură cu această problemă, reamintim o declaraţie a distinsului general Iulian Vlad din 31 martie 1990: “Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului instituţiei şi chiar bunului renume al ţării de către aşa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unităţile externe UM 0544 şi UM 0195, precum şi UM 650 din securitatea internă. În afară de faptul că sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din preţul de vânzare a mărfurilor şi pe care statul oricum le-ar fi încasat în condiţiile unor negocieri corecte, ofiţerii de securitate trebuiau să intre în tot felul de combinaţii cu străinii, nu de puţine ori compromiţătoare, iar controlul activităţii lor şi al valutei nu era sigur. Tot atât de rău era şi faptul că unităţile respective fuseseră într-o bună măsură deturnate de la misiunile pentru care au fost create şi care erau utile ţării. Cu toate încercările pe care le-am făcut de a scoate din preocupările Securităţii această sarcină sau măcar de o reduce substanţial, nu am reuşit. Dimpotrivă, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atribuţie prioritară, pentru îndeplinirea căreia trebuia să-şi aducă contribuţia întregul aparat.” Este de înţeles că foştii ofiţeri de securitate din SIE, atunci când îşi aduc aminte că au lucrat şi în CIE, ba chiar şi în DIE, simt că-i furnică în palme gândindu-se la dolari şi la euro. Dar cine ar fi putut să-şi închipuie că un intelectual de talia lui Ioan Talpeş, care a supervizat transformarea SIE în SA sau, eventual, SRL, ar fi putut intra cu o asemenea nonşalanţă în rolul lui Tudor Postelnicu? A doua decizie adoptată sub presiunea foştilor ofiţeri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desfiinţare a Academiei Naţionale de Informaţii. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri şi faptul că mulţi dintre absolvenţi nu se ţin de angajament şi nu se încadrează în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru călătorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice şi gazetari tremurând de obedienţă, se găsesc imediat. Însă pentru o şcoală destinată formării unor ofiţeri care să apere interesele ţării nu se găsesc. Adevărul e altul: la ANI se învaţă mai multe decât la Şcoala de securitate de la Băneasa, ceea ce îi deranjează în perspectivă pe securiştii cu facultăţi făcute la fără frecvenţă. Şi cu diplome despre care se ştie cum s-au obţinut şi se mai obţin. Normal e şi faptul că absolvenţii în cauză evită să se încadreze în SRI. Nici un om sănătos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta să se bage slugă la un vânător de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Bădescu. Pătrunderea foştilor ofiţeri de securitate în Legislativ s-a operat ca în brânză. Ghiaţa a spart-o colonelul Ştefan David, fost şef al Securităţii din Reşiţa. Pe colonelul Ilie Merce nu-l putem acuza de nici o malversaţiune, îl cunoştea mai toată scriitorimea din Bucureşti şi n-ar fi exclus să fi obţinut chiar şi votul unor oameni de litere, curioşi să vadă cum se comportă un securist în democraţie: ca peştele pe uscat sau ca râma în peşte? Însă Ristea Priboi, uitând să-şi decline calitatea de fost ofiţer de securitate, a procedat ca un veritabil escroc. Mai mult, a asociat la escrocherie şi Serviciul de Informaţii Externe, care nu a comunicat CNSAS date exacte despre individ, cotizând la propria sa compromitere. Într-adevăr, după o asemenea experienţă, ce încredere se mai poate avea în semnalările, sintezele şi verdictele acestui serviciu? Totuşi, mult mai periculoasă se arată a fi pătrunderea foştilor ofiţeri de securitate în Executiv. Sub masca de consilieri, mişună peste tot, ca nişte termite. Numai în jurul primului nostru ministru am identificat vreo şase-şapte bucăţi, în fruntea lor agitându-se acelaşi Ristea Priboi. Dacă primul nostru ministru s-ar numi Voronin sau Lukaşenko, faptul ar fi explicabil. E mai greu de răspuns la întrebarea cum de suportă titratul distant Adrian Năstase un sărăcuţ cu duhul asemeni colonelului Ristea Priboi, pe care până şi foştii lui colegi de serviciu îl detestă ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ: “Porcule!” Ce învaţă Adrian Năstase de la generalul Constantin Silinescu, un nimeni în branşă? Dar de la generalul Mihai Caraman, care făcea spionaj cu posteriorul spre inamic? Ca să nu mai vorbim şi de alţii, ceva mai mărunţi, dar mai abili în a se pierde în vegetaţia din savana Puterii, confundându-se cu diverse repere difuze din peisaj. Pluteşte în aer ideea că, după un cult al personalităţii exhibat ca la carte, ne aşteaptă o dictatură. Deocamdată, Nicolae Ceauşescu are motive temeinice să fie gelos: el vorbea numai două ore pe zi, pentru că atât dura programul Televiziunii Române. În schimb, Adrian Năstase vorbeşte naţiunii din zori până în noapte şi uneori după miezul nopţii, pentru că avem acum televiziuni mult mai multe, cu programe non-stop. Despre dictatura la gândul căreia freamătă şi Adrian Năstase, şi trogloditul său consilier Ristea Priboi, vom vorbi altădată. Când va fi prea târziu pentru ei. P. S. Anexăm selecţiuni dintr-o listă conţinând peste 1600 de nume de foşti ofiţeri de securitate, care se tot perindă prin SRI, prin SIE şi prin alte structuri ceva mai civile, începând din 1990, până în zilele noastre. Spre a nu fi acuzaţi că divulgăm secrete de stat, am evitat să dezvoltăm demonstraţia pe schema actuală a SRI. În împrejurările de acum, o eventuală anchetă nu s-ar întreba ce caută securiştii despre care e vorba în schemă, ci cum a ajuns schema la nişte observatori neluaţi în calcul. Armagedon 7. SRI. Anexă Ion Adamescu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel şi încadrat în secţia din Timişoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de informator al lui Virgil Măgureanu, fapt pentru care a fost trecut în rezervă, la 16 aprilie 1996. Aldea. Fost ofiţer în Direcţia a IV-a a Securităţii. În prezent, locotenent colonel, şef de secţie în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Aleca. Fost ofiţer de securitate din Râmnicu Vâlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La două luni după evenimentele din decembrie 1989, a reluat în supraveghere spitalul judeţean din localitate, obiectivul său anterior revoluţiei. Constantin Alexa. Fost ofiţer de securitate, reciclat în SRI. A deconspirat din proprie iniţiativă dosarul Z 4848, dezvăluind că Francisc Baranyi a fost informator al Securităţii, fiind ulterior îndepărtat din serviciu şi acţionat în justiţie. Ştefan Alexie. Fost general de securitate, fost şef al Direcţiei de contraspionaj şi secretar de stat în Ministerul de Interne, înainte de decembrie 1989. În anii ’90, pe parcursul unei perioade destul de întinse, a fost consilier al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, care a avut o contribuţie esenţială la falimentarea Fondului Naţional de Investiţii. Vasile Alexoaie. Înainte de 1989 a fost şeful Securităţii din Roman. După decembrie 1989 a fost cooptat în cunducerea SRI din Iaşi. După trecerea în rezervă a devenit preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Valer Andreica. Fost ofiţer de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Iniţial a lucrat la secţia din Târgu Mureş. În iulie 1998 a fost transferat în funcţia de adjunct al şefului secţiei SRI Cluj. Andrei Andronic. Fost ofiţer de securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel şi avansat în funcţia de şef al secţiei SRI Iaşi. Octavian Stelian Andronic. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securităţii, şef al rezidenţelor din Olanda şi Israel. Ca urmare a profesionalismului său precar, în ultima perioadă a regimului comunist nu a mai fost acreditat în străinătate, activând în cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat în SRI în calitate de consilier economic al lui Virgil Măgureanu, îşi instalase un sediu pe str. Londra, sub acoperirea firmei fantomă Eson SRL, la care era acţionară şi soţia ziaristului Octavian Andronic. Din poziţia de consilier, Octavian Stelian Andronic a vândut SRI-ului o serie de documente existente demult în arhivele fostei Securităţi, referitoare la tablourile scoase din ţară de fostul Rege Mihai şi la tentativele acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitaţie din Occident. Firma Eson SRL şi-a încetat activitatea ca urmare a unor semnalări ale presei. Vasile Angelescu. Fost ofiţer superior în serviciul de spionaj al fostei Securităţi, bănuit de legături cu agentura KGB din România. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de general şi promovat în funcţia de prim adjunct al directorului noului Serviciu de Informaţii Externe. Fiul său, Mircea Angelescu, personaj important al FSN-ului anilor ’90, a fost implicat ca acţionar în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia. Apoi a devenit şef de cabinet al preşedintelui Ion Iliescu. Constantin Anghelescu. Fost ofiţer superior de securitate. Până în decembrie 1989 a fost şeful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informaţii Externe, unitate specializată în contrabanda de stat. În 2000 era vicepreşedinte al Clubului de fotbal Rapid. Marin Antonie. Fost ofiţer de securitate. S-a numărat printre primii adjuncţi ai şefului secţiei SRI Dolj. Apăvăloaie. Fost ofiţer al Direcţiei a IV-a a Securităţii. În prezent, locotenent colonel, şef al serviciului financiar, în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Apostolescu. Fost ofiţer de securitate, încadrat în Direcţia a V-a, însărcinată cu paza lui Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi demnitari comunişti. În prezent este şeful secţiei SRI din Braşov. Petre Arsene. Fost ofiţer de securitate. Din poziţia de rezervist, a coordonat înfiinţarea la Râmnicu Vâlcea a unei agenţii dubioase de detectivi particulari, care s-a implicat ilegal în mineriada din septembrie 1991. Mai târziu, s-a constatat că aşa-zisa ANISE (Agenţia Naţională de Investigaţii şi Securitate Economică) s-a înfiinţat pe temeiul unor acte false. Gheorghe Atudoroaie. Fost ofiţer de securitate la Timişoara, implicat în represiunile din decembrie 1989. După ce a fost sustras atenţiei organelor de justiţie, SRI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost şef al Diviziunii de protecţie. Costin Georgescu a încercat să-l numească şef al Centrului Operativ Zonal Oradea al SRI, dar numirea a fost contramandată, ca urmare a protestelor societăţii civile. Alexandru Avram. Fost colonel de securitate în cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informaţii Externe destinată să infiltreze organizaţiile emigraţiei anticomuniste şi să combată emisiunile posturilor de radio străine care emiteau în limba română. După decembrie 1989 a mai rezistat câţiva ani în serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut în rezervă, deoarece nu cunoştea nici o limbă străină. Împreună cu alţi foşti ofiţeri de securitate, a reuşit să sustragă diferite documente confidenţiale ale Societăţii de asigurări Astra, dezlănţuind împotriva conducerii acesteia o acerbă campanie de presă, prin interpuşi. În consecinţa acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbată. După acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din Bucureşti a Societăţii de asigurări Astra, deşi nu are nici o pregătire în materie. Baciu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost primul ofiţer al noii instituţii informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci când a încercat să reactiveze un fost informator. Vasile Badea. Fost ofiţer în cadrul Direcţiei a IV-a a Securităţii. În prezent, locotenent colonel, adjunct de şef de secţie în Direcţia Generală de Informaţii a Armatei. Ion Balea. Colonel în rezervă al fostei Securităţi. În iulie 1992, mai mulţi ţărănişti din judeţul Argeş l-au acuzat că s-ar fi infiltrat în organizaţia locală a PNŢCD, în beneficiul actualului SRI. Alexandru Balogh. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI. În 1998 era şeful serviciului de filaj al secţiei SRI din Cluj. Bogdan Baltazar. Conform afirmaţiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de preşedintele Ion Iliescu, înainte de decembrie 1989 a fost ofiţer acoperit de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant în conducerea Parztidului Democrat. În prezent este preşedinte al Băncii Române de Dezvoltare. Dumitru Bădescu. Fost ofiţer de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, în decembrie 1994, şi a condus Diviziunea de contrainformaţii economice. A jucat un rol important în deturnarea anchetei asupra afacerii “Ţigareta 2″, participând efectiv la falsificarea dosarului întocmit de Procuratura Militară. A fost destituit ca urmare a utilizării stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul în care s-a lăsat atras în capcană a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului său. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI. Domiţian Bălţei. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securităţii, adjunct de şef de rezidenţă la Londra şi Tokio, apoi şef al rezidenţei din Köln. Îndepărtat din serviciu pentru comportament imoral şi implicare în felurite afaceri în favoarea generalilor Nicolae Doicaru şi Ion Mihai Pacepa. După trecerea în rezervă a devenit cadru didactic la Academia “Ştefan Gheorghiu”. După decembrie 1989 s-a infiltrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informaţii dintre cele mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relaţiile externe ale ţării. Când presa i-a dezvăluit trecutul de securist, preşedintele Partidului România Mare a renunţat la serviciile lui de consilier politic. Ionel Bidireci. Fost ofiţer superior de securitate. În prezent general, şeful Diviziunii contrainformative din Serviciul Român de Informaţii. Roxana Bichel. În ultimul timp a fost frecvent semnalată de presă în anturajul staffului care conduce Executivul şi al Ministerului Privatizării. Membră a consiliilor de administraţie a unui număr multiplu de societăţi economice. Dacă provine cumva din familia lui Ivan Bikel, fost colonel în Direcţia de Informaţii Externe, care a acţionat cândva şi sub acoperirea de reprezentant din România al firmei vest-germane Franz Kirchfeld, atunci înţelegem despre cine şi despre ce este vorba. Mihai Bichir. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Director al Direcţiei E 101 (Europa, SUA, Canada, organismele internaţionale). Contează ca om al lui Teodor Meleşcanu, cu care a colaborat la Geneva şi care l-a propulsat în funcţie. Ioan Bidu. Fost ofiţer de securitate. În prezent locţiitor al rectorului Academiei Naţionale de Informaţii, care pregăteşte viitori ofiţeri pentru SRI. Cornel Biriş. Fost ofiţer de securitate, recuperat în SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost îănaintat la gradul de general de brigadă. Şef al diviziei pentru analiza crizelor şi adjunct al directorului SIE. Trecut în rezervă în februarie 2002, la cererea lui Gheorghe Fulga. Ion Bodunescu. Fost colonel de securitate, fost şef al inspectoratelor judeţene ale MI din Dolj, Mehedinţi şi Teleorman. Până în 1989, s-a ilustrat şi în plan publicistic, cu lucrări redactate de negri. În ciuda faptului că a fost prins cu un plagiat grosolan, s-a dedicat în continuare acestui hobby. În primii ani ’90, putea fi întâlnit în paginile publicaţiilor România Mare, Politica şi Europa, cu articole insipide, nostalgice şi revendicative, marcate, fireşte, de un patriotism ardent. Titu Bondoc. Fost ofiţer de securitate, preluat în SRI şi numit adjunct al şefului secţiei SRI Gorj. În iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre Bucureşti. Ulterior a fost trecut în rezervă, sub gradul de colonel. În mai 2001 se mai afla în urmărirea penală a Secţiei Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat. Liviu Borcea. Fost ofiţer de securitate, fost comandant de lagăr la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Datorită comportamentului său criminal, au pierit zeci de deţinuţi politici şi de drept comun. După 1990 era pensionar la Cluj şi nimeni nu l-a tras la răspundere pentru crimele sale. Ion Botofei. Fost colonel de securitate, însărcinat cu asigurarea siguranţei traseelor pe care circula Nicolae Ceauşescu în capitală. O vreme a fost şi locţiitor al comandantului Securităţii Municipiului Bucureşti. După o scurtă reciclare în SRI, a fost desemnat şef al Asociaţiei foştilor ofiţeri SRI, de fapt o asociaţie a foştilor ofiţeri de securitate. Asigura legătura dintre foştii securişti din conducerea SRI şi securiştii trecuţi în rezervă. Valentin Constantin Bretfelean. Fost ofiţer de securitate. Până în septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus secţia SRI Maramureş. Demis şi trimis în faţa Consiliului de Judecată al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele instituţiei. Până în prezent nu s-a pronunţat vreo sancţiune împotriva sa. Nicolae Briceag. Fost colonel de securitate. A executat sumar cel puţin o duzină de oameni, fără ca aceştia să fi fost condamnaţi la moarte, fapte stabilite chiar de fostele autorităţi comuniste. După 1990 era pensionar la Cluj şi nimeni nu l-a tras la răspundere pentru faptele sale. Doru Blaj. Fost ofiţer în Direcţia a IV-a a Securităţii. În prezent, locotenent colonel, şef de secţie în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Constantin Bucur. Fost ofiţer de securitate, reciclat în SRI, unde s-a specializat în interceptări ale convorbirilor telefonice. A pus la dispoziţia presei mai multe casete lipsite de concludenţă, implicând instituţia într-un scandal nedorit. A fost îndepărtat din serviciu şi, la 14 iunie 1999, Curtea Militară de Apel l-a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului România Mare, a candidat în alegeri şi a devenit deputat al Parlamentului României. Vasile Buliga. Fost ofiţer de securitate. În ultimii ani, a fost angajat al trustului Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Marius Tertulian Burduşel. Fost ofiţer de securitate. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI şi a avansat până la funcţia de şef al secţiei din Piteşti. Florin Calapod. Fost ofiţer superior de securitate. După decembrie 1989, a devenit comandantul UM 0215, unitate informativă şi contrainformativă a Ministerului de Interne, pe care a încercat s-o transforme într-un serviciu paralel SRI. În repetate rânduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat că UM 0215, sub conducerea lui Florin Calapod, făcea poliţie politică, în detrimentul îndatoririlor ei regulamentare. După ce a fost trecut în rezervă s-a implicat în nişte afaceri suspecte cu o firme americane şi australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A apărut şi în unele emisiuni televizate, dând lecţii naţiunii despre ce înseamnă un serviciu de informaţii. Cornel Caraba. Fost ofiţer de securitate, în cadrul UM 0110. În ultima perioadă a regimului comunist, a lucrat în serviciul de spionaj al Securităţii, respectiv UM 0544, de unde, în 1986, a fost detaşat la Cluj. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI, avansând până la gradul de colonel şi funcţia de şef al secţiei SRI Cluj. Presa a semnalat că ar fi fost unul din artizanii planului Cristal ’96, care viza supravieţuirea şi menţinerea influenţei fostei Securităţi în condiţiile prăbuşirii regimului comunist. Datorită unor relaţii neortodoxe cu mediile economiei subterane din Transilvania, a intrat în colimatorul presei locale şi centrale. În iulie 1998 a fost înlocuit în funcţie, fiind transferat în centrala SRI de la Bucureşti. Mihai Caraman. General de securitate în retragere. Între anii 1958-1968, în calitate de şef al rezidenţei de spionaj din Paris, a condus cunoscuta “reţea Caraman”, care a izbutit să sustragă unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost şeful diviziei de contrainformaţii a Direcţiei de Informaţii Externe. După dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detaşat în funcţii marginale şi, în cele din urmă, trecut în rezervă. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a fost numit şef al Centrului de Informaţii Externe, devenit ulterior Serviciul de Informaţii Externe. Anomalia era evidentă: serviciul de spionaj al unei ţări care aspira să intre în NATO era lăsat la mâna unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost înlocuit din funcţie în mai 1992, în urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. În prezent, acelaşi Mihai Caraman este consilier particular al premierului Adrian Năstase. Cristian Călinoiu. Fost ofiţer de securitate. După decembrie 1989, reîncadrat în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel, a făcut parte din efectivele acesteia dizlocate la Aeroportul Internaţional Otopeni. În 1992 s-a constatat că livra informaţii de serviciu revistei Europa, editată de Ilie Neacşu, actual deputat al PRM. Traian Chebeleu. Conform afirmaţiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de preşedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiţer acoperit de securitate în cadrul Ministerului de Externe. În anii ’90, a devenit consilier prezidenţial şi purtător de cuvânt al preşedintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat în diplomaţie. Marin Ciauşescu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de căpitan. Ofiţer în cadrul serviciului de filaj al secţiei SRI din Cluj. Traian Ciceo. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii. Înainte de decembrie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatică. Au existat suspiciuni că ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns în SRI general de brigadă. A acţionat în direcţia contracarării iredentismului, extremismului şi separatismului pe motive etnice. În martie 1998, datorită înclinaţiilor sale bahice, a fost îndepărtat din SRI. Cigan. Fost ofiţer de securitate. În prezent, avocat în Baroul din Bihor. După cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, şi-a propulsat soţia în funcţia de vicepreşedintă la Curtea de Apel Oradea. Ciovică. Fost ofiţer de securitate. În SRI, a devenit şef al Centrului Operativ Zonal Târgu Mureş. Trecut în rezervă în 1998. Cismaru. Fost ofiţer de securitate, originar din judeţul Vâlcea. În SRI, sub gradul de maior, a devenit şef al secţiei din Bacău. Ştefan Floricel Coman. Începând din 1968, a fost ofiţer de securitate în fosta Unitate Specială “T”, UM 0634, abilitată în ascultarea convorbirilor telefonice. După evenimentele din decembrie 1939, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Costel Ciucă. Fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii. Strâns legat de persoanele implicate în afacerea de contrabandă “Tigareta II”. Strâns legat de Amer Obeid, preşedintele Ligii Irakienilor din România. Valentin Ciucă. Fost ofiţer de securitate, arestat în decembrie 1989 şi anchetat în lotul Timişoara. După doi ani şi ceva a fost eliberat din detenţie, din lupsă de probe. Împreună cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei. Cocoş, Gheorghe. Fost ofiţer superior în serviciul de spionaj al Securităţii. A lucrat în Italia, sub acoperirea de şef al Agenţiei economice din Milano. În urmă cu mai mulţi ani, avea interdicţie de a intra în spaţiul peninsular. În prezent, administrează o parte din firmele lui George Constantin Păunescu. Constantin Constantin. Fost ofiţer de securiotate. În 1998, sub gradul de colonel, era şeful serviciului personal de la UM 0215. Este rudă apropiată a lui Viorel Hrebenciuc. Marian Cornaciu. Fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii. A lucrat la întreprinderea de comerţ exterior “Dunărea”. După evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializându-se în comerţul cu hrană concentrată pentru vite. În prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Român, prezidat de Dan Voiculescu. Corneci. Fost colonel de securitate. În prezent, face parte din conducerea SRI şi se ocupă de problema spinoasă a cadrelor. Valeriu Corşatea. Fost ofiţer de securitate. În SRI a fost locţiitor al comandantului Brigăzii Antiteroriste. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. În 1998 a fost transferat în funcţia de adjunct al şefului unei diviziuni informative din SRI. Neagu Cosma. General de securitate, fost şef al Direcţiei a III-a de contraspionaj, fost comandant al Şcolii de ofiţeri de securitate de la Băneasa. După trecerea în rezervă, a devenit preşedinte executiv al Automobil Clubului Român. În 1990 a fost reactivat în SRI ca şef al Serviciului de Inspecţii şi consilier al lui Virgil Măgureanu. Curând, s-a renunţat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat într-un interviu că Neagu Cosma ar fi încercat să ajungă la nişte dosare problematice din arhivele fostei Securităţi. Lucian Costache. Fost căpitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzău. Colabora cu Petrică Dinu în recrutarea informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul judeţean de poliţie Buzău. Gheorghe Cotoman. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 era locţiitor al şefului Formaţiunii J. Ovidiu Crăciun. Fost ofiţer de securitate. În prezent locotenent colonel, şeful secţiei SRI din Piatra Neamţ. Dumitru Cristea. Psiholog de formaţie, una dintre cele mai păguboase achiziţii pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viaţa civilă. Ca adjunct al duirectorului SRI şi rector al Institutului Naţional de Informaţii, a fost rapid avansat la gradul de general, însă nişte relaţii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral şi a fost nevoit să renunţe la funcţie. Nu ar fi exclus să fi fost lucrat de foştii ofiţeri de securitate din conducerea SRI, care l-au tratat ca pe un corp străin. Mircea Croitoru. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii. O vreme a lucrat sub acoperire diplomatică la Londra, fiind rechemat din post în 1978, în condiţii nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador la Oslo, chestiunea fiind comentată nefavorabil în presă. Florentin Danciu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 se afla la comanda Diviziunii E. Mihai Darie. Fost ofiţer de securitate, în perioada 14 aprilie 1976 – 15 aprilie 1990, când a fost trecut în rezervă. Înainte de decembrie 1989, avea în supraveghere spitalul Fundeni. În 1990 s-a reciclat în funcţia de şef al comisiei economice a Frontului Salvării Naţionale. În acelaşi timp, a înfiinţat şi condus diverse firme particulare. A revenit în planul public, în calitate de secretar general al Prefecturii bucureştene. În 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securist care se respectă, dispune de un certificat de luptător pentru victoria revoluţiei române. Gheorghe Dascălu. Fost ofiţer acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit în Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat în afacerea de contrabandă “Porţelanul”. În 2000 era semnalat că avea cetăţenie germană şi română şi act de identitate italian. Ştefan David. Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Până în 1985 a condus serviciul de securitate din judeţul Caraş-Severin. În legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii. Daniel Dăianu. Fost ofiţer al serviciului de spionaj al Securităţii, fapt pe care l-a recunoscut personal, după ce a devenit ministru al finanţelor în guvernul Victor Ciorbea. Primul ministru l-a apărat, afirmând că nu ar fi făcut poliţie politică. Aurelian Deaconescu. Fost ofiţer de securitate. În prezent şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra. A fost implicat în fraudarea societăţii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu. Constantin Decu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. La mijlocul anilor ’90, era şeful secţiei SRI din Constanţa. Dumitru Diaconescu. Fost colonel de securitate, şef de cadre al Securităţii Municipiului Bucureşti. După decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicată în trafic de armament. Avea relaţii de finanţare oculte cu Bankcoop, bancă falimentată cu bună ştiinţă, şi cu firma militară Romtehnica. Gheorghe Diaconescu. Fost colonel în Direcţia a III-a de contraspionaj a Securităţii. După decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. Îndepărtat din serviciu pentru deţinerea ilegală a unor documente ale fostei Securităţi, pentru alcoolism şi mânuirea incorectă a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protecţia informativă a combinaţiilor omului de afaceri Costel Bobic. Nicolae Dincă. Fost ofiţer de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Iniţial a lucrat în secţia SRI Timiş. În iulie 1998 a fost transferat în funcţia de adjunct al şefului secţiei SRI Cluj. Petrică Dinu. Fost căpitan de contrainformaţii la Securitatea judeţului Buzău, unde, sub acoperirea reprezentanţei Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989 a devenit şeful serviciului de protecţie a cadrelor din Inspectoratul judeţean de poliţie Buzău şi a fost implicat în filajul şi şicanarea opozanţilor regimului lui Ion Iliescu. Doban. Fost ofiţer de securitate, specializat în partide politice burgheze şi foşti condamnaţi politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmărit informativ al filosofului Constantin Noica. În SRI, în vara lui 2000, sub gradul de colonel, era coordonatorul sectorului servicii paralele de informaţii din Diviziunea A a SRI. Dimitrie Dobre. Fost ofiţer superior în serviciul de spionaj al Securităţii, care şi-a continuat activitatea şi după decembrie 1989, în Serviciul de Informaţii Externe. În martie 1998, după ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut în rezervă. Vasile Doroş. Fost colonel de securitate, fost şef al secţiei SRI din Bacău, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul său, Claudiu Doroş, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău, instituţie falimentată deliberat de Sorin Ovidiu Vântu. Dragoman. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub grasdul de colonel. În 1998 era şeful secţiei SRI din Arad. Ion Drăgoi. Fost ofiţer de securitate în UM 0110. După momentul decembrie 1989 a devenit şef de secţie la revista Poliţia Română. După trecerea în rezervă, s-a încadrat la diverse publicaţii, între care şi revista Expres (seria Cornel Nistorescu).În prezent, caută sponsori pentru editarea unei publicaţii de spionaj şi contraspionaj. Artur Dumitrescu. Procuror, colaborator activ al Securităţii înainte de decembrie 1989. Între altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestaseră împotriva regimului comunist la Braşov, la 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a fost avansat în funcţie, menţinându-şi prerogativele şi după răsturnarea regimului lui Nicolae Ceauşescu. În 1998 a fost delegat să ancheteze afacerea de contrabandă “Ţigareta II”, adică să şteargă urmele implicării serviciilor secrete în această malversaţiune. Gheorghe Dumitrescu. Fost ofiţer de securitate. La data derulării operaţiunii de contrabandă “Ţigareta II” era căpitan în cadrul serviciului de filaj al SRI. Vasile Dumitru. Fost colonel de securitate în serviciul de spionaj. A lucrat acoperit ca ataşat de presă la Londra. După decembrie 1989, trecut în rezervă, s-a reciclat ca ziarist la trustul de presă Expres. Publică diverse articole, când poate şi unde poate, în care exaltă inepţia instituţiei din care a făcut parte cândva. Nicodim Farcaş. Fost ofiţer de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan în cadrul secţiei SRI Maramureş. A fost semnalat că furniza PUNR informaţii din interiorul serviciului. Virgil Faur. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Filip. Fost ofiţer de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recuperat de SRI, sub gradul de colonel. Florea. Fost ofiţer de securitate. În SRI, sub gradul de maior, a fost şef al secţiei SRI din Harghita. Gheorghe Alexandru Florea. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1994 era şeful secretariatului general al SRI. Ioan Florian. Fost ofiţer de securitate. În 1998 era şeful secţiei SRI din Buzău. Anterior a condus Centrul Operativ Zonal din Cluj. Nicolae Garofeanu. Fost ofiţer de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul şef al secţiei din Piteşti. Presa a publicat documente din care rezulta deconspirarea unor informatori de pe vremuri precum şi preocupări de poliţie politică similare celor anterioare momentului decembrie 1989. Ion Petre Gavrilescu. Ofiţer superior în serviciul de spionaj al fostei Securităţi. În 2000, prin decret prezidenţial, a fost reactivat în SIE, sub gradul de general de divizie. Identitatea sa reală a stârnit controverse. Peste un an şi ceva a fost din nou trecut în rezervă. Mircea Gheordunescu. Fost profesor de fizică la un liceu din Bucureşti. Fost informator al Securităţii până în 1989. Ulterior, a intrat în politică şi s-a alăturat Partidului Naţional Ţărănist Creştin-Democrat. În 1996 a fost numit director adjunct al Serviciului Român de Informaţii. Din această poziţie, şantajat de cei care-i cunoşteau trecutul, a favorizat numeroase privatizări frauduloase ale unor lanţuri de magazine alimentare din capitală, precum şi a Hotelului Bucureşti. Dan Gheorghe. Fost ofiţer de securitate. Fost comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă. Participant activ la tentativa de reprimare a manifestaţiilor care au condus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu. În decembrie 1989 – s-a semnalat în presă -, în calitate de şef al dispozitivului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni, a permis unui număr de circa 50 de ofiţeri de securitate să dispară în străinătate cu acte false. După decembrie 1989 a fost numit şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI. După un popas la UM 0225, unitatea de informaţii şi contrainformaţii a poliţiei, care s-a exersat mai mult în domeniul poliţiei politice, a fost pentru scurtă vreme directorul agenţiei de ştiri Universul, proprietatea lui Sorin Ovidiu Vântu, agenţie acuzată că ar fi fost un serviciu de informaţii paralel celor girate de stat. A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte. La 1 noiembrie 2001 a demisionat, dar continuă să se învârtă în cercurile puterii. Gheorghe Gherghina. Fost ofiţer de securitate, locţiitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu (fost Moise Bulă) la conducerea USLA. După reciclarea în SRI a devenit succesorul lui Ion Botofei la conducerea Asociaţiei foştilor ofiţeri SRI, de fapt a foştilor ofiţeri de securitate. Asigură legătura dintre securiştii din conducerea SRI şi cei din rezervă. Dan Ghibernea. Un personaj cu nume identic a fost, înainte de 1989, ofiţer acoperit în serviciul de spionaj al Securităţii, acreditat ca funcţionar internaţional la UNESCO. În prezent, acest Dan Ghibernea, la care ne referim, este ambasador al României la Londra. Marius Ghile. Fost ofiţer de securitate, în Direcţia a II-a de contrainformaţii economice, specializat în contraspionaj maghiar. În 2000, a fost numit şeful secţiei SRI din judeţul Sălaj. Benone Ghinea. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii. După evenimentele din decembrie 1989, a fost reactivat în Serviciul de Informaţii Externe, fiind trimis în Africa de Sud, sub acoperirea de ataşat comercial. Implicându-se în nişte afaceri suspecte cu elicoptere Puma şi încasând comisioane necuvenite, a fost tradus în justiţie şi condamnat cu blândeţea care se cuvine unui fost securist. Mihai Ghiţă. Fost ofiţer de securitate. În prezent colonel, şeful secţiei SRI din Slatina. Nicolae Goia. Fost ofiţer de securitate. În prezent, membru al conducerii Serviciului de Informaţii Externe. În februarie 2002 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Nicolae Dorel Goron. Fost ofiţer de securitate. În prezent, colponel, şeful secţiei SRI din Arad. Grama. Fost ofiţer de contrainformaţii în Securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În scurt timp, a ajuns şeful biroului personal din cadrul Diviziunii G (logistică). Ilie Anghel Grădinaru. Fost ofiţer de securitate. În SRI a fost promovat în funcţia de şef sector culte-secte din cadrul secţiei SRI Constanţa, sub gradul de maior. În primăvara lui 2000, a fost remarcat filând staful PDSR, aflat în vizită în localitate. Corneliu Grigoraş. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii, menţinut în sistem şi după evenimentele din decembrie 1989. În ajunul alegerilor din 1996, a monitorizat mişcările din sediile CDR, în beneficiul PDSR. Cu toate acestea, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu a fost înaintat la gradul de general şi numit la conducerea Direcţiei generale de contraspionaj din cadrul SIE. Atras într-o capcană de doi ziarişti, s-a dovedit a fi un simplu prostănac şi a fost îndepărtat din funcţie. Eugen Grigorescu. Fost ofiţer de securitate. În structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel şi, apoi, general de brigadă. Şef al diviziunii de expertize tehnice, codificat Diviziunea S. Gugiu. Fost colonel de securitate. După înfiinţarea Asociaţiei foştilor ofiţeri SRI a devenit casierul acesteia. Nicolae Constantin Haţeganu. Fost ofiţer de securitate. Preşedinte al consiliului de administraţie al societăţii de asigurări Astra, cu un rol încă nelămurit în păgubirea societăţii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu. Îndepărtat din funcţie în martie 2001. În prezent, este anchetat. Ioan Hancu. Fost ofiţer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al şefului secţiei din Cluj. Îndepărtat din funcţie în iulie 1998. Gheorghe Huidu. Fost ofiţer de securitate, care a avut în supraveghere Radiodifuziunea română. După decembrie 1989 a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În locuinţa sa s-a realizat proiectul revistei extremiste Europa, condusă de Ilie Neacşu, actual deputat PRM, trecut cu arme şi bagaje la PSD. Bujorel Iamandi. Fost ofiţer de securitate. După cooptarea în SRI a fost înaintat la gradul de general şi promovat în funcţia de şef al Diviziunii de contrainformaţii, numită acum de protecţie. A fost îndepărtat din funcţie în urma scandalului Timofte-KGB. Vasile Valeriu Iancu. Fost colonel de Securitate, în prezent prim adjunct al directorului SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Înainte de decembrie 1989 a lucrat în cadrul unităţii de contrainformaţii externe UM 0195, formată după defecţiunea generalului Ion Mihai Pacepa, şi în cel al UM 0544 de informaţii externe. După revoluţie, a devenit primul şef al Diviziunii de contrainformaţii din SRI, apoi şef al Corpului de control SRI. În prezent, este prim adjunct al directorului SRI. Teodor Ilieş. Fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Departamentul Înzestrării Armatei, în vederea facilitării unor exporturi dubioase de armament. Florian Ioan. Fost ofiţer de securitate, reactivat în Serviciul de protecţie şi pază al Preşedinţiei, unde a ajuns la gradul de colonel. În 1998 a fost trecut în rezervă pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În această calitate, a înfiinţat la Corbeanca un serviciu paramilitar, cu misiuni de filaj, escortă şi chiar răpiri de persoane. Alexandru Iordache. Fost ofiţer de securitate, specializat în cercetări penale. La 31 decembrie 1990 a fost trecut în rezervă la cerere din Serviciul Român de Informaţii. Implicat în operaţiuni de contrabandă cu ţigări aduse din Cipru, prin care a fraudat statul român de 110 milioane dolari. La 15 iulie 2001 a fost reactivat pentru scurtă vreme în SRI. În prezent este consilier personal în probleme juridice al generalului Toma Zaharia, secretar de stat în Ministerul de Interne. S-a semnalat că deţine conturi în Elveţia, la BNP Schweiz. Nicolae Iosub. Fost ofiţer în Direcţia a IV-a a Securităţii. În prezent, colonel, şef de secţie în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Virgil Irimia. Fost ofiţer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a devenit adjunct al şefului secţiei SRI din Botoşani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza judeţului respectiv. Nicolae Irinoiu. Fost ofiţer superior în serviciul de spoinaj al Securităţii, menţinut în sistem până după alegerile din 1996. A îndeplinit misiuni informative în SUA şi Turcia. Trecut în rezervă cu gradul de general. Juverdeanu. Ofiţer al fostei Securităţi, recuperat de SRI sub gradul de maior. Trecut în rezervă ca urmare a unui şantaj efectuat cu documente falsificate. Mihai Lazăr. Fost ofiţer de securitate, la întreprinderea de comerţ exterior “Dunărea”, aflată sub controlul Securităţii. În prezent, director general al SC Grivco Internaţional SA. Pavel Lăscuţ. Înainte de 1989 a fost ofiţer în cadrul Centrului de Informaţii Externe, şef de birou în serviciul Franţa-Benelux-Spania-Portugalia din Divizia Europa. A acţionat şi în străinătate, sub acoperirea de reprezentant comercial, în Spania şi Portugalia. Sub regimul Constantinescă a devenit adjunct al directorului general al vămilor Tudor Lică. Fost ofiţer de securitate. În vara lui 2000 a devenit şeful sectorului servicii paralele de informaţii din Diviziunea A a Serviciului Român de Informaţii. Dan Lungu. Fost ofiţer de securitate. După decembrie 1989 a fost încadrat în secţia SRI din Buzău, sub gradul de căpitan. S-a făcut cunoscut prin faptul că a încercat să racoleze o ziaristă de la cotidianul local Opinia. Vasile Lupu. Fost ofiţer de securitate în cadrul UM 0110. În mod eronat, această unitate a fost considerată o structură menită să combată agenţii KGB din România. În realitate, unitatea fabrica argumente în temeiul cărora cei ce intrau în diszgraţia lui Nicolae Ceauşescu erau acuzaţi de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, tehnică destinată să dezinformeze opinia publică, sensibilă la orice ameninţare rusească. După evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, ajungând în scurt timp, mai exact la 27 martie 1994, şef al Diviziunii de contraspionaj. În două legislaturi, a fost prim adjunct al directorului SRI, sub mandatele lui Virgil Măgureanu şi Costin Georgescu. În tot acest timp, a depus eforturi considerabile pentru întărirea influenţei foştilor ofiţeri de securitate în toate domeniile vieţii politice, economice şi sociale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de corp de armată. Mult mai devreme, presa a semnalat că avansările lui succesive s-au datorat influenţei celor pe care îi urmărise cândva, cei mai mulţi dintre ei persoane importante în stat. Incapabil să se dezbare de metodele fostei UM 0110, a fost implicat în lansarea în public a informaţiei false conform căreia Radu Timofte, viitorul director al SRI, ar fi fost racolat de KGB. A fost trecut în rezervă, sub gradul de general de corp de armată. Victor Marcu. General în rezervă. Cadru activ al fostei Securităţi, şef de sector în cadrul fostului Centru de Informaţii Externe, responsabil cu problemele emigraţiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informaţii. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului Virgil Măgureanu. Intrând în conflict cu acesta, Victor Marcu a fost îndepărtat din funcţie şi din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acţionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuşi, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forţe obscure, a reuşit să înfiinţeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureştilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliţii lui. Când presa a semnalat malversaţiunea, punctul de vamă a dispărut, pur şi simplu, ca şi cu nu ar fi fost. După alegerile din noiembrie 2000, Victor Marcu a devenit adjunct al ministrului privatizării, cu rang de subsecretar de stat. Prudent, şi-a înaintat demisia cu puţin timp înaintea izbucnirii scandalului din jurul lui Sorin Ovidiu Vântu şi a fraudării societăţii de asigurări Astra. Marian Matei. Fost ofiţer de securitate, la serviciul de contrainformaţii al Academiei Militare. Căsătorit cu nepoata fostului lider comunist Ion Dincă. În decembrie 1989 a fost surprins înarmat în sediul CC al PCR, sub gradul de locotenent colonel, între cei destinaţi să-l apere pe fostul dictator. La 24 martie 1990 a fost angajat în SRI, prin diligenţele lui Mihai Stan. În scurtă vreme a ajuns general de brigadă. Dumitru Mazilu. Fost ofiţer de securitate, fost comandant al Şcolii de securitate de la Băneasa, între anii 1965-1967. A fost destituit ca urmare a tentativei de a falsifica nişte documente referitoare la un accident rutier şi a fost repliat în diplomaţie. A jucat şi rolul de dizident, iar imediat după decembrie 1989 a apărut pe scena politică în postura de vicepreşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Într-una din zilele tulburi din ianuarie 1990, s-a urcat pe un tanc şi a strigat ceea ce n-au strigat niciodată civilii ieşiţi în stradă: “Moarte securiştilor!” După ce s-a angajat în ceva ce părea să fie o lovitură de stat, a dispărut în Elveţia şi a reapărut la Bucureşti mai târziu, când lumea deja îl uitase. În prezent, este vicepreşedinte al unei comisii a Naţiunilor Unite. Virgil Măgureanu. Primul şef al Serviciului Român de Informaţii, înfiinţat oficial în martie 1990, care a început să se structureze din primele zile ale aceluiaşi an. În aprilie 1992, ziaristul Ioan Itu i-a publicat dosarul de fost ofiţer al serviciului de sinteze din cadrul Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii. În decembrie 1995, Virgil Măgureanu însuşi şi-a publicat dosarul de informator al Securităţii, fiind probabil avertizat că se pregătea să facă acelaşi lucru o publicaţie centrală. Vasile Măierean. Fost colonel de securitate, cu preocupări pe linia artă-cultură. În prezent este încadrat în SIE. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Vasile Mălureanu. Colonel în structurile fostei Securităţi. General în structurile actualului Serviciu Român de Informaţii. Vlad Mărgineanu. Fost ofiţer de securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov. S-a numărat printre fondatorii Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra. Ştefan Mâşu. Fost ofiţer superior de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost pentru scurtă vreme adjunct al şefului secţiei SRI din Prahova, apoi s-a lansat în afaceri. Între altele, a fost unul din acţionarii dubioasei firme SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia. Mecu. Ofiţer superior de securitate, recuperat de SRI, unde a fost înaintat la gradul de general. Comandant al bazei SRI de la Bran. Teodor Meleşcanu. Conform afirmaţiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de preşedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiţer de securitate, sub acoperire de diplomat. După revoluţie, a fost numit ministru de externe, înfiinţând ulterior partidul Alianţa pentru România, pe care l-a condus la un dezastru total. A candidat la Preşedinţie, câştigând examenul fără loc. Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Şeful sectorului artă-cultură din cadrul Direcţiei I a fostei Securităţi. În anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul, destinat să combată posturile de radio străine care emiteau în limba română. Ulterior, a fost numit şef al Securităţii din judeţul Buzău. După decembrie 1989, a rămas în Serviciul Român de Informaţii, fiind îndepărtat din serviciu datorită unor numeroase malversaţiuni şi sabotajului deschis la adresa conducerii instituţiei. Trecut în rezervă, s-a alăturat Partidului România Mare, în care a parvenit până la rangul de prim-vicepreşedinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele acestui partid şi a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvăluit că fusese implicat în acţiuni de poliţie politică şi în prezent se află în proces cu una din victimele acţiunilor sale. Sever Meşca. Fost ofiţer de securitate, în serviciul de spionaj, cu misiuni îndeplinite în Italia şi Marea Britanie. În prezent, după ce a fost un membru marcant al Partidului România Mare, pe listele căruia a fost ales membru al Parlamentului, a trecut în tabăra PSD, polemizând cu fostul său şef de partid. Iosif Mircea Miclea. Fost ofiţer de securitate, în prezent locotenent colonel, şeful secţiei SRI Maramureş. Lionel Micu. Fost ofiţer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a dispărut în străinătate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca “membru al Securităţii române, complice la mai multe atrocităţi”. Mircea Miron. Fost ofiţer de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul şef al secţiei din Alba Iulia. Un ofiţer din subordinea sa a trimis scrisori de ameninţare pe adresele unor membrii ai opoziţiei. Victor Mitran. Fost ofiţer de securitate în serviciul de spionaj. Comportându-se anormal în timpul unui exerciţiu în Iugoslavia, a fost supus unui control medical şi i s-a depistat un sindrom paranoic, fiind trecut în rezervă. Imediat după decembrie 1989 a fost reactivat în SRI, dar a provocat daune de imagine serviciului, ieşind în presă cu o sumă de afirmaţii total fanteziste. A scris şi o carte doldora de enormităţi şi continuă să provoace confuzii în public prin diverse emisiuni de televiziune. Ioan Mocan. Fost ofiţer de securitate, în prezent maior, şeful secţiei SRI Bistriţa-Năsăud. Cornel Moga. Fost ofiţer de securitate. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit şef al secţiei SRI din Bihor. Un fost deţinut politic a divulgat presei faptul că acesta a făcut poliţie politică înainte de 1989, l-a percheziţionat şi chiar l-a bătut. Jean Moldoveanu. Fost ofiţer de securitate, fost comandant al trupelor de securitate. După evenimentele din decembrie 1989 a fost primul şef al Poliţiei române. Gheorghe Moldovan. Fost colonel de securitate, recuperat de SRI. În prima jumătate a anilor ’90, a fost numit şef al secţiei SRI Maramureş. Destituit pentru ascultarea ilegală a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins că ar fi executat operaţiunea din ordinul lui Virgil Măgureanu, însă nu a prezentat nici o probă în acest sens. Condamnat cu suspendarea executării pedepsei. Ion Alexandru Munteanu. Fost ofiţer de securitate, în cadrul Serviciului Independent “D” (dezinformare), apoi însărcinat cu supravegherea studenţilor străini din centrul universitar Bucureşti. Surprins că se încurcase cu aceştia în diverse afaceri oneroase, a fost degradat, deferit justiţiei şi condamnat la mai mulţi ani de detenţie. După evenimentele din decembrie 1989, eliberat din penitenciar, a traversat o serie de promovări dubioase. În doi ani şi ceva, a fost înaintat de la gradul de soldat la cel de general şi numit director general al Arhivelor Statului. Membru marcant al Partidului România Mare. Decedat. Vasile Munteanu. Suspect de a fi ofiţer acoperit al fostei Securităţi, calitate în care a fost preluat şi de Serviciul Român de Informaţii. Ca şef al vămii cargo Otopeni are atribuţii în a asigura facilităţile solicitate de transporturile speciale de marfă. Implicat în afacerea de contrabandă “Ţigareta II”. Constantin Muraru. Fost ofiţer de securitate. În prezent colonel, şef al secţiei SRI din Suceava. Ionel Mureşan. Fost ofiţer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998, conducea serviciul contrainformativ al secţiei în care a fost încadrat. Victor Nacu. Fost ofiţer de securitate, reîncadrat în secţia SRI din Bacău. Nu demult a fost transferat în centrala de la Bucureşti. Nicolae Nădejde. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securităţii. În 1983 a fost numit reprezentant al DIE într-o firmă fantomîă, Marsue Holding, menită să acopere activitatea unor agenţi români din străinătate. Din aceeaşi poziţie a ieşit la pensie, în 1986. După decembrie 1989, a fost somat să vireze banii din contul firmei în contul unei SRL şi a refuzat. În 1993, Serviciul de Informaţii Externe l-a acţionat în justiţie pentru deturnare de fonduri, gestul ieşind din cutumele spionajului, care obişnuia să-şi spele rufele în familie. În consecinţă, rămâne şi azi să aflăm ce se ascundea, de fapt, în sparele afacerii Marsue. Victor Nănescu. Fost ofiţer superior în serviciul de spionaj al Securităţii, menţinut în sistem până după alegerile din 1996. Trecut în rezervă cu gradul de general. Toma Năstase. Fost colonel de securitate, în cadrul Serviciului Independent “D” (dezinformare). Reactivat pentru o scurtă perioadă în SRI, fiind apoi trecut în rezervă. A devenit un membru marcant al Partidului România Mare, poziţie din care a utilizat în viaţa politică informaţii obţinute când era în activitate. Decedat. Grigore Neciu. Fost ofiţer de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. În 1998 era şeful UM 0215 din Cluj. Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, locţiitor al şefului serviciului V din USLA. După decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat pentru probleme speciale al guvernului. În 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice şi de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC). Mişu Negriţoiu. Conform afirmaţiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de preşedintele Ion Iliescu, a fost ofiţer acoperit de securitate. După decembrie 1989, a jucat un rol important în structurile de putere din România. Andrei Nica. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 făcea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj. Nicolae M. Nicolae. Fost ofiţer acoperit al Direcţiei de Informaţii Externe, poziţie din care a fost eliminat după dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comerţului exterior şi ambasador la Washington, sub regimul lui Nicolae Ceauşescu. În primul guvern postrevoluţionar, a revenit la pupitrul comerţului exterior românesc. Constantin Nicolescu. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii. În prezent senator de Argeş, preşedinte al comisiei parlamentare de control al activităţii Serviciului de Informaţii Externe. Dumitru Nicuşor. Fost ofiţer de securitate. În cadrul SRI a fost şeful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Carol Nihta. Fost ofiţer de securitate. În prezent, locotenent colonel, şeful secţiei SRI din Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. Ogăşanu. Fost ofiţer de securitate, reîncadrat în SRI. Sub gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol împortant în prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii. Emil Olariu. Fost ofiţer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul secţiei SRI Harghita. Oţelea. Fiul generalului Oţelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofiţer în Direcţia IV-a a Securităţii. În prezent, colonel în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Valerică Pamfil. Fost ofiţer de securitate. În SRI a devenit şef de sector în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenţă. Gheorghe Paşc. Înainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directoratul lui Virgil Măgureanu, a fost înaintat la gradul de locotenent colonel şi apoi colonel şi promovat drept şef al Diviziunii F din SRI, care stoca informaţiile în calculatoare şi gestiona arhivele instituţiei. Înainte de înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, organism civil ce ar trebui să fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical şi a înfiinţat o firmă particulară de protecţie şi pază. După înfiinţarea CNSAS, moment survenit în 1999, prin nu se ştie ce combinaţie, a reuşit să obţină pentru firma sa exclusivitatea asigurării protecţiei şi pazei Consiliului respectiv. A montat în sediul CNSAS diverse instalaţii specializate, între care se presupune că ar fi şi numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui să studieze comportamentul fostei Securităţi au rămas tot la mâna Securităţii, toate mişcările lor aflându-se sub control. Petre Pavel. Fost ofiţer de securitate, preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel. După trecerea în rezervă, a mijlocit fabricarea în laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securităţii, în dauna senatorului Corneliu Vadim Tudor şi în beneficiul ziarului Ziua. George Constantin Păunescu. Fost ofiţer acoperit de securitate, calitate în care, înainte de 1989, a condus Agenţia economică românească de la Milano. A avut şi probabil mai are interdicţie de a intra în Italia. Serviciile speciale din Italia ştiu mai multe despre el decât pretinde că ştie SRI. Operaţiile din Italia şi le rezolvă printr-o filială din cantonul elveţian Ticino. În 1996, când fost supus unor cercetări penale, a dispărut iniţial în Elveţia, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar în SUA. Din această poziţie, a sponsorizat mai multe călătorii ale lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase peste Ocean, prin intermediul societăţii de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc. Petru Pele. Fost ofiţer de securitate. În SRI a devenit şef al secţiei din Timişoara. Intrat în conflict cu Virgil Măgureanu, a făcut public dosarul acestuia de colaborator al Securităţii locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor. Cornel Pentelie. Fost ofiţer de securitate, ajuns ulterior maior în structurile SRI. Numele lui veritabil are iniţialele D.M. şi lucra în subordinea generalului Dumitru Bădescu, şeful Diviziunii de contrainformaţii economice. Prezent în dispozitivul care a realizat operaţiunea de contrabandă “Ţigareta II”, şi identificat ca atare după înregistrările video de pe aeroport. Corneliu Petre. Fost ofiţer de securitate în cadrul Direcţiei a III-a de contraspionaj. După decembrie 1989 a fost trecut în rezervă, implicându-se apoi în diverse afaceri cu personaje din anturajul firmei ruseşti Lukoil. Stelian Pintilie. Fost general de securitate, numit ministru al poştelor şi telecomunicaţiilor în primul guvern format după decembrie 1989. În prezent derulează diverse afaceri, tot în domeniul telecomunicaţiilor, împreună cu generalul Tudor Tănase, şeful STS. Între altele a fost şi consilier al firmei Ericsson, protagonistă a scandalului sistemului de transmisiuni al armatei române. Ion Pinţă. Fost ofiţer de securitate. Primul şef al secţiei SRI Gorj, sub gradul de colonel. A participat la mineriada din iunie 1990, dirijând afluxul minerilor la Bucureşti. Ulterior, a fost cooptat în centrala SRI de la Bucureşti. În aceeaşi poziţie se afla şi în mai 2001, deşi era cercetat de justiţie pentru subminarea puterii de stat. Radu Podgoreanu. Ginere de general de securitate. În prezent, preşedinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputraţilor. Gabriel Polmolea. Fost ofiţer de securitate la Braşov. Preluat de SRI, a fost iniţial adjunct al şlefului secţiei SRI Dolj. După destituirea şefului său, a fost numit la conducerea secţiei. În iunie 1994 a devenit şeful Centrului Operativ Zonal Oltenia. Dumitru Pop. Fost ofiţer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al şefului secţiei din Cluj. Îndepărtat din funcţie în iulie 1998. Viorel Pop. Fost ofiţer de securitate, reciclat în SRI sub gradul de locotenent colonel. Subaltern al lui Gheorghe Moldovan în cadrul Secţiei SRI Maramureş. A fost semnalat că furniza PUNR informaţii din interiorul serviciului. Ioan Popa. Fost ofiţer în serviciul de spionaj al Securităţii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. O vreme a condus Direcţia de analiză şi sinteză. Doru Popescu. Fost ofiţer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989 a dispărut în străinătate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca “membru al Securităţii române, complice la mai multe atrocităţi”. Ion Popescu. Fost colonel de securitate. În cadrul rezidenţei de spionaj de la Paris, a avut misiunea să-l compromită pe preotul Vasile Boldeanu şi să transfere Biserica Ortodoxă Română din capitala Franţei sub jurisdicţia Patriarhiei de la Bucureşti. Misiunea a eşuat. Rechemat în ţară, a rămas ofiţer sub acoperire, fiind numit şef al Departamentului Cultelor. După decembrie 1989, cu sprijinul unor înalte feţe bisericeşti cu care probabil colaborase, a înfiinţat Banca Internaţională a Religiilor. Sponsorizările dubioase, gestionarea incorectă a fondurilor au determinat, în cele din urmă, falimentul răsunător al acestei bănci. În acest faliment au fost implicaţi şi alţi ofiţeri de securitate, legaţi de actualul partid de guvernământ. Poporoagă. Fost ofiţer inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Căzut în capcană cu prilejul afacerii Terasei Anda. Alexandru Constantin Postelnicu. Fost ofiţer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, sub gradul de colonel, a fost primul şef al secţiei SRI Dolj. A încercat să racoleze ziarişti ai presei incomode din Craiova. Luat în colimatorul presei locale, care a reuşit să-l fotografieze într-o postură profesională, a fost îndepărtat din funcţie şi, evident, s-a lansat în afaceri. Ioan Preda. Fost ofiţer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit şef al secţiei din Constanţa. Ristea Priboi. Fost colonel de securitate. Cadru activ al UM 0199, subdiviziune a serviciului de spionaj care se ocupa de spaţiul european. Din mai 1988, a fost transferat la UM 0225, altă subdiviziune a spionajului, angajată în infiltrarea emigraţiei române din Europa şi în combaterea posturilor de radio străine care emiteau în limba română. Foşti ofiţeri de securitate afirmă că, înainte de 1989, l-a pregătit pe Adrian Năstase, actualul prim ministru al României, pentru a-l plasa sub acoperire în Occident. Operaţiunea urma să se desfăşoare în 1990, însă revoluţia din decembrie 1989 a condus la anularea proiectului. Ulterior, Ristea Priboi a devenit consilier al lui Adrian Năstase şi se afirmă că l-ar avea cu ceva la mână pe prim ministru. După alegerile din noiembrie 2000, Ristea Priboi a devenit deputat şi, la formarea noului Parlament, Adrian Năstase a încercat să-l impună ca şef al comisiei parlamentare care controlează activităţile Serviciului de Informaţii Externe. Afacerea a eşuat, ca urmare a intervenţiei în forţă a presei, care reuşise să afle câte ceva despre trecutul lui Ristea Priboi, şi acesta a rămas consilier al lui Adrian Năstase, poziţie din care facilitează pătrunderea altor foşti ofiţeri de securitate în structura partidului de guvernământ şi, implicit, în aparatul de stat. În decembrie 2000, Ristea Priboi a fost impus ca membru al consiliului de administraţie al SIF Oltenia, ceea ce îi permite să controleze activităţile economice ale unui important district al ţării, în colaborare cu un alt fost ofiţer de securitate, Dinuţ Staicu. Recent, un grup de foşti ofiţeri de securitate a înaintat redacţiilor presei centrale, unor partide şi instituţii o scrisoare din care rezultă că Ristea Priboi este detestat şi de foştii săi camarazi de arme. În această scrisoare, personajul este apelat cu tovărăşescul “Porcule!” Câte ceva despre cum îi lucrează Ristea Proboi pe adversarii politici ai actualului prim ministru mai ştim şi noi. Exte inexplicabil cum un om cult, cu studii făcute normal, cu masterate şi doctorate, călătorit în străinătatea occidentală şi vorbitor a mai multe limbi străine poate suporta în apropierea sa un asemenea consilier. Dumitru Prichici. Fost ofiţer în departamentele tehnice ale Departamentului Securităţii Statului. După decembrie 1989, ca asociat al firmei Zenith Trading Consult, a fabricat şi comercializat clandestin instalaţii pentru ascultarea convorbirilor telefonice. În aceste activităţi l-a atras şi pe fiul său Codruţ Prichici. În toamna lui 1997, după ce s-a exhibat la un post de televiziune, a fost trimis în judecată, pentru încălcarea Legii Siguranţei Naţionale. Florin Radu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub grad de maior. După trecerea în rezervă, s-a lansat în afaceri. În 1997 era anchetat pentru neachitarea unor credite bancare. În 1998, Partidul Democrat l-a propus pentru funcţia de şef al Gărzii Financiare din Buzău. Nicolae Radu. Fost ofiţer de securitate. Cooptat în SRI, sub gradul de colonel, a condus secţia din Galaţi. În primăvara lui 1994 a fost ttransferat la Bucureşti şi avansat în funcţie şi grad. Niculae Radu. Fost ofiţer de securitate, reciclat în SRI şi numit şef al serviciului de contraspionaj al secţiei SRI Botoşani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza judeţului respectiv. Ion Raita. Fost maior de securitate, recuperat de SRI şi numit, la începutul lui 1990, şef al biroului SRI din Sinaia. A fost trecut în rezervă în urma protestelor celor anchetaţi de el anterior momentului decembrie 1989. În 1992 a candidat ca independent pentru funcţia de primar al Sinaiei. Ştefan Ramfu. Fost colonel de securitate, încadrat în Serviciul Independent de Dezinformare. Între altele, lansa în străinătate versiuni fabricate, conform cărora unii disidenţi care nu mai puteau fi reţinuţi în ţară ar fi fost agenţi al Securităţii. Unul dintre cei ce au suportat acest tratament ignobil a fost matematicianul Mihai Botez. În prezent, predă cursuri de specialitate la Institutul Naţional de Informaţii. Gheorghe Raţiu. Fost colonel de securitate, fost şef al Direcţiei I de informaţii interne a Securităţii în 1986-1989. Imediat după revoluţie, a dispărut din România în Germania Occidentală şi a revenit în ţară din… China, după ce s-au mai liniştit lucrurile. În prezent, este unul dintre principalii consilieri ai omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Marian Rizea. Fost ofiţer de securitate. Ulterior, a fost cooptat în structurile SRI şi a condus secţia SRI din judeţul Dâmboviţa. Aurel Rogojanu. Fost colonel de securitate, fost şef de cabinet al generalului Iulian Vlad, şeful Direcţiei Securităţii Statului. După ce a ieşit la pensie din SRI a publicat o carte care justifică acţiunile fostei Securităţi. În prezent, este consilier al lui Radu Timofte, directorul SRI. Viorel Roş. Fost ofiţer de securitate, absolvent al şcolii de ofiţeri activi a Ministerului de Interne de la Băneasa. Încadrat în UM 0279, specializată în informaţii externe. Din 1979, după ce a trecut în trezervă, a lucrat în justiţie. În 1993 a fost numit preşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. Constantin Rotaru. Fost colonel de securitate, în prezent general, adjunct al directorului Serviciului de Informaţii Externe. Înainte de decembrie 1989 a fost director adjunct al ICE Dunărea, funcţie în care s-a menţinut şi în primii ani ’90. Ieşind tempoorar din sistem, a condus trustul de presă Intact, colaborând şi în prezent foarte strîns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost girant al societăţii Crescent, altă întreprindere a Securităţii, cu sediul în Cipru. Practic, conform celor semnalate de presă, prin generalul Constantin Rotaru, SIE administrează şi acordă protecţie unei părţi a firmelor lui Dan Voiculescu. Cornel Rudăreanu. Fost colonel de Securitate. În prezent consilier al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Valer Rus. Fost şef al Securităţii din Turda, specialist în probleme de iredentism. Preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel, ca specialist în problemele minorităţilor. În 1998 era şeful structurii SPP din Transilvania. Rusan. Fost ofiţer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a lucrat mână în mână cu generalul Vasile Lupu, care l-a tras după el. La mijolocul anilor ’90, colonelul Rusan a fost numit şef al Diviziunii de filaj. Ion Rusu. Alias Ion Prigoreanu. Fost maior de securitate, profesor de franceză la Şcoala de ofiţeri activi a Ministerului de Interne de la Băneasa. În anii anteriori momentului decembrie 1989 lucra sub acoperire, ca salariat al agenţiei Agerpres. Imediat după decembrie 1989, a devenit secretar general al revistei Zig-Zag (seria Ion Cristoiu). În prezent, este profesor de franceză la un liceu bucureştean, după ce şi-a trecut doctoratul cu articole scrise de alţii. Vasile Rusu. Fost ofiţer superior în serviciul de spionaj al Securităţii. După decembrie 1989 şi-a continuat activitatea în cadrul SIE. În martie 1998, după ce a fost înaintat la gradul de general de brigadă, a fost trecut în reztervă. Ion Savonea. Fost locotenent major de securitate în Sinaia. În primele luni ale lui 1990 a fost implicat în violarea sigiliilor arhivei Securităţii locale. Ion Săbăreanu. Fost ofiţer de securitate. În SRI a devenit adjunct al şefului Brigăzii Antiteroriste, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenţă. Cornel Sătmăreanu. Fost ofiţer în direcţiile de contraspionaj şi de contrainformaţii militare (III şi, respectiv IV) ale Securităţii. Trecut în rezervă în 1991. Dar menţinut în structuri paralele celor active. În 1999, a fost propulsat ca martor al apărării în procesul intentat de preşedintele Emil Constantinescu lui Andrei Zeno, care îl acuzase pe şeful statului că ar fi fost agent al unei puteri străine. Vasile Secăreş. Conform afirmaţiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de preşedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiţer acoperit de securitate. Fost cadru didactic la Academia “Ştefan Gheorghiu”. După revoluţie, a devenit un membru marcant al grupului novator Un viitor pentru România. În prezent, este rector al Academiei de ştiinţe politice şi administrative, tot un fel de “Ştefan Gheorghiu”, cu altă pălărie. Constantin Silinescu. Fost colonel de securitate, ofiţer operativ în străinătate în perioada 1974-1984 şi şef de direcţie în serviciul de spionaj comunist. După decembrie 1989 a fost menţinut în sistem, fiind înaintat la gradul de general şi promovat drept adjunct al directorului Serviciului de Informaţii Externe. A colaborat cu generalul Florentin Popa în operaţiuni de trafic de armament. În urma unui conflict cu generalul Ioan Talpeş, directorul SIE, a fost trecut în rezervă. După alegerile din noiembrie 2000, a devenit consilier al lui Adrian Năstase, poziţie în care se menţine şi astăzi. Ion Tomiţă Sima. Fost ofiţer de securitate. Colonel dr. ing. în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Tiberiu Simon. Fost ofiţer de securitate. În prezent locotenent colonel, şef al secţiei SRI din Bacău. Ovidiu Soare. Fost ofiţer de securitate, în cadrul Direcţiei a V-a, menită să asigure paza şi protecţia vârfurilor ierarhiei comuniste. A asigurat protecţia şi paza lui Nicu Ceauşescu şi, apoi, a Alexandrinei Găinuşe. Pe parcursul evenimentelor din decembrie 1989 s-a ascuns la Circa 1 Miliţie. În prezent, este şeful Diviziunii A din SRI. Vlad Soare. Fost ofiţer acoperit de securitate în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, la devalizarea căreia a contribuit după decembrie 1989. În prezent, preşedinte al Grupului financiar Gelsor, proprietatea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Sobolu. Fost ofiţer în Direcţia a IV-a a Securităţii. În prezent, colonel, şef de secţie în Direcţia Generală de Informaţii a Armatei. George Sotir. Fost ofiţer în Direcţia a IV-a a Securităţii. În prezent, colonel, şeful serviciului forţe aeriene din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Ilie Suba. Fost ofiţer al Securităţii Municipiului Bucureşti, profilat în problemele tineretului şi studenţilor. După evenimentele din decembrie 1989 s-a dat la fund, revenind la suprafaţă în aprilie 1990, ca ofiţer SRI. A condus brigada antiteroristă şi a fost consilier al comisiei parlamentare a lui Sergiu Nicolaescu, pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. În 1997 a trecut în rezervă. Ulterior, a devenit şeful Departamentzului protocol şi protecţie personal de la World Trade Center. Dinel Staicu. Fost ofiţer de securitate în inspectoratul de resort din judeţul Dolj. După decembrie 1989, spre a i se pierde urma, a dezvoltat diverse afaceri nu prea curate în judeţul Hunedoara, profitând de statutul acestuia de zonă defavorizată. Când apele s-au mai liniştit, a revenit la Craiova. A avut o contribuţie importantă la falimentarea Băncii Internaţionale a Religiilor. În prezent, controlează prin interpuşi Societatea de Investiţii Financiare Oltenia. Este strâns legat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu şi de Ristea Priboi, consilierul lui Adrian Năstase.. Laurenţiu Stamatescu. Fost maior de securitate în serviciul de contrainformaţii din judeţul Covasna. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, a fost implicat în împuşcarea mortală a subinginerului Gheorghe Şuiu. Ulterior, cooptat în Serviciul Român de Informaţii, a ajuns la gradul de colonel şi la funcţia de şef al secţiei SRI din Covasna. Gelu Stan. Fost ofiţer de securitate, în probleme de culte. În 1998 era secretarul organizaţiei din Cluj a Partidului Naţional Român, prezidat de Virgil Măgureanu. Mihai Stan. Fost colonel de securitate în cadrul Serviciului Independent de Dezinformare. După decembrie 1989 a devenit adjunct al directorului SRI Virgil Măgureanu, fiind înaintat la gradul de general. Înlăturat din funcţie în urma afacerii Berevoieşti, constând în proasta gestionare a transportului unor documente ale fostei Securităţi, a fost numit şef al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Fondul Proprietăţii Private Curând, a devenit şeful Centrului de Documentare Operativă al Serviciului de Potecţie şi Pază. A fost din nou înlăturat din serviciu, pe fondul scandalului provocat de operaţiunea de contrabandă de stat “Ţigareta II”. În prezent, nici mai mult şi nici mai puţin, este director general al… Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România. Ion Stănescu. Fost ofiţer de securitate, în prezent locotenent colonel, şeful secţiei SRI din Ploieşti. Ion Stoica. Fost colonel de securitate. Înainte de 1989, a lucrat în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti. După 1989, a fost reintegrat în SRI şi, pentru a i se pierde urma, a fost transferat în în funcţia de şef al secţiei SRI din judeţul Dâmboviţa. După ce s-au mai liniştit lucrurile, a fost rechemat la Bucureşti şi, odată cu înlocuirea lui Virgil Măgureanu, s-a pensionat. A fost imediat angajat drept consilier al lui Adrian Năstase, al cărui partid se afla atunci în opoziţie. După alegerile din noiembrie 2000 a rămas în aceeaşi poziţie. În paralel, a fost şef al serviciului de protecţie internă al Băncii Internaţionale a Religiilor, falimentată de o bandă de foşti ofiţeri de securitate. După ce Adrian Năstase a fost numit prim ministru, a fost onorat cu funcţia de director general adjunct al vămilor româneşti. Ion Şandru. Fost colonel de securitate, cooptat după 1989 în Serviciul Român de Informaţii, şi trecut în 1997 în rezervă. Contează ca om al lui Mircea Gheordunescu, unul dintre adjuncţii SRI. După trecerea în rezervă, a devenit şeful oficiului juridic al Băncii Internaţionale a Religiilor, înfiinţată şi prezidată de un alt fost colonel de securitate, Ion Popescu. Economiile depunătorilor au fost irosite şi, în 2000, BIR a dat faliment. Ulterior, în numele lui Mircea Gheordunescu, s-a implicat în privatizarea Hotelului Bucureşti, defavorizând numeroşi investitori corecţi în avantajul unei veritabile mafii de escroci financiari. Ulterior, a devenit consilier juridic şi secretar AGA la SC Bucureşti-Turism SA. Constantin Şerban. Fost ofiţer de securitate, provenit de la UM 0110, preluat apoi în structurile SRI. Fost şef al secţiei din Târgu Mureş, până în primăvara lui 1998, când a fost trecut în rezervă, sub gradul de colonel. Reactivat în iulie 1998, a fost numit şef al secţiei SRI din Cluj. Bebe Şerbănescu. Fost ofiţer de securitate, reîncadrat în SRI. Finul lui Dinel Staicu. După ce a renunţat la serviciu, a adus din străinătate echipamente de ascultare şi înregistrare, folosite în combinaţiile dubioase ale naşului său din Craiova. Ion Şerbănoiu. Fost ofiţer superior de securitate, general, şef al Inspectoratului de securitate din Cluj. După evenimentele din decembrie 1989, a condus sistemul de protecţie şi pază al Băncii Dacia Felix, care a fost în scurtă vreme prăbuşită în faliment. Alexandru Şomlea. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. După trecerea în rezervă a devenit copatronul unei firme din Centrul Civic. Marian Ştefan. Fost ofiţer de securitate. În prezent, colonel, şef al secţiei SRI din Timişoara. Ion Manole Ştefănuţ. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Ion Ştirbu. Fost ofiţer de securitate. Înainte de decembrie 1989, s-a numărat printre cei ce asigurau paza lui Nicolae Ceauşescu. Trecut în rezervă cu gradul de locotenent colonel, a devenit director adjunct al vămii din Galaţi. În primăvara lui 1994 a fost rechemat din rezervă, pentru a fi încadrat în funcţia de şef al secţiei SRI din Galaţi. Tudor Tănase. În 1976-1978 a fost ofiţer în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe. În perioada 1978-1989, a lucrat în cadrul Unităţii Speciale “R”, din Departamentul Securităţii Statului. În 1993 a fost recuperat de guvernul lui Nicolae Văcăroiu şi reîncadrat în Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. S-a implicat în numeroase afaceri particulare, bazate pe fonduri obscure, împreună cu fostul general de securitate Stelian Pintilie. În mai 2001, deşi participările sale la firme cu profil similar nu erau lichidate, a fost numit şef al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu gradul de general. Actualul guvern nu a luat în consideraţie semnalele de alarmă ale presei. Alexandru Tănăsescu. General de securitate, trecut în rezervă în 1999. Cadru activ al fostei Direcţii de Informaţii Externe, pentru care a îndeplinit mai multe misiuni în străinătate, cu precădere în SUA. După decembrie 1989, a rămas încadrat în Serviciul de Informaţii Externe, parvenind până la funcţia de prim adjunct al directorului acestuia. Obiect al unor frecvente campanii de presă, a fost îndepărtat din serviciul de spionaj în cursul anului 2000. Ulterior, a devenit consilier al directorului trustului de construcţii Aedificia Carpaţi. Acest trust construise actualul sediu al SIE de la Băneasa şi directorul lui, Petre Badea, era îndatorat lui Alexandru Tănăsescu, fiind favorizat de acesta la licitaţie. Remarcăm faptul că trustul de construcţii Aedificia Carpaţi, prin intermediul unor alţi ofiţeri din fosta Securitate, a beneficiat şi beneficiază de comenzi importante din partea statului: Biblioteca Naţională, consolidarea Palatului Telefoanelor, sediul Sistemului de Telecomunicaţii Speciale, refacerea Palatului Regal etc. etc. Toţi au supt de la Petre Badea, până când l-au adus în pragul falimentului. Ion Tănăsoiu. Fost ofiţer acoperit de securitate, care a acţionat cu prioritate în spaţiul Benelux. Prin odraslele sale, Oana şi Nineta, a fost implicat în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia. Razvan Temesan. Fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Bancii Române de Comert Exterior. Dupa decembrie 1989, a devenit directorul ei, functie în care s-a mentinut pâna când a falimentat-o. Desi a fost chemat în justitie, fiind si retinut preventiv, a reusit sa scape cu fata relativ curata. În prezent, se constata ca e implicat profund în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu, în calitate de consilier al contestatei Banci Roimâne de Scont. Recent, a fost propus pentru functia de director al Bancii Comerciale Române. E de sperat ca nu o va aduce si pe aceasta la faliment, ca s-o privatizam pe un euro. Teodor. Fost ofiter în cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, loctiitor de sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei. Aurel Teodorescu. Fost ofiter de securitate din Bucuresti. Dupa decembrie 1989, a devenit comisar în Garda Financiara, sef de departament la Primaria Capuitalei, apoi director adjunct al Directiei Generale a Vamilor. A fost remarcat de presa deoarece favoriza importuri dubioase de tigari. Teslovan. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul sectiei SRI din Harghita. Tinca. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a condus Centrul Operativ Zonal de la Oradea. Tinca. Fost ofiter inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Cazut în capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda. Gheorghe Tinca. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, a fost ofiter de securitate care a lucrat sub acoperirea Ministerului de Externe. La începutul anilor ’80, i-a fost refuzata viza de intrare în SUA. În 1994 a fost desemnat ministru al apararii. Ulterior s-a înscris în ApR, formatiunea politica falimentara a lui Teodor Melescanu. În prezent este ambasador la Praga. Radu Tinu. Fost maior de securitate, adjunct al Securitatii judetului Timis, responsabil al compartimentelor de contraspionaj si dezinformare. Arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva, a fost eliberat din detentie, din lipsa de probe. Împreuna cu Valentin Ciuca, a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei. Desi a declarat ca nu ar dori revenirea la comunism, toate interventiile lui publicistice exceleaza în elogiul fostei Securitati. Maria Tiriboi. Fost ofiter de securitate, care avea în supraveghere Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice în Transporturi. În 1992, a reaparut în institutie, de data aceasta ca ofiter SRI. Gheorghe Toader. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. Sub directoratul lui Ioan Talpes, a fost adjunct al sefului SIE. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Trecut în rezerva la 3 aprilie 2000. Constantin Toma. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a fost adjunct al sefului sectiei din Bacau, apoi seful ei provizoriu, numit ca atare în ianuarie 1998. Alexandru Tonescu. Fost ofiter superior de securitate. În prezent, general, membru în conducerea centrala a SRI. Ioan Trifu. Fost ofiter de securitate. Pâna în ianuarie 2002 a condus sectia SRI Bistrita-Nasaud. Alin Vivian Tudose. Fost colonel de securitate în Directia a II-a de contrainformatii economice. Nu a fost semnalata reciclarea lui în SRI, dar în toamna lui 1999 a iesit în presa cu informatia ca Radu Câmpeanu ar fi lucrat pentru Securitate. Dezinformarile de aceasta natura nu sunt propulsate în public la întâmplare, ci în cadru organizat.si în functie de interesele de moment ale conducerii securiste a SRI. Ronmica Turcanu. Fost ofiter de securitate. Imediat dupa evenimentelor din decembrie 1989, recuperat de SRI sub gradul de colonel, a fost numit sef al sectiei SRI din Botosani. Destituit din serviciu ca urmare a implicarii sale în jocul piramidal Caritas. Olimpian Ungherea. Fost ofiter de securitate, încadrat initial în inspectoratul de la Craiova. Transferat la Bucuresti, a condus revista Pentru Patrie a Ministerului de Interne. Autor de romane politiste. Dupa decembrie 1989, a devenit consilier de presa al PDSR si vicepresedinte al organizatiei din sectorul 3 Bucuresti. În 1997, la un semn din culise, si-a înaintat zgomotos demisia, scriind si o carte în care Ion Iliescu era batjocorit copios.. Marian Ureche. Fost colonel de securitate, fost adjunct al sefului Directiei I de informatii interne. Implicat în combaterea posturilor de radio care emiteau în limba româna. Dupa ce a iesit la pensie din SRI, a scris în colaborare o carte în care erau exaltate virtutile fostei Securitati. Dupa alegerile din noiembrie 2000, a fost numit director al Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei. Gavrila Valean. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Directia Înzestrarii Armatei, în vederea facilitarii unor exporturi dubioase de armament. Constantin Vâlceanu. Fost ofiter de securitate, specializat în exporturi de arnmament. În 1997 a devenit adjunct al lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC). Ulterior a devenit director general al firmei Pro Romania Consult. Victor Veliscu. Ofiter de securitate trecut în rezerva dupa decembrie 1989. În prezent este principalul consilier al sefului SRI, Radu Timofte, fost ofiter de graniceri, fara nici o pricepere în domeniul informatiilor. În numele lui, Victor Veliscu leaga si dezleaga totul în SRI, favorizându-i permanent pe fostii ofiteri de securitate, în detrimentul absolventilor Institutului National de Informatii. Victor Veliscu este cunoscut si pentru relatiile sale deosebit de strânse cu Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri specializat în operatiuni frauduloase, cu tentacule întinse în întregul sistem financiar si bancar românesc. A si lucrat pentru acesta, timp de câtiva ani buni. Gheorghe Vicol. Fost ofiter de securitate. În 1998 era seful biroului SRI din Onesti, judetul Bacau. Mihai Vidican. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, a fost încadrat în SRI, la sectia din Timisoara. Dupa un scandal privind strângerea unor semnaturi în favoarea candidaturii lui Viorel Salagean la Presedintie, corvoada la care au contribuit si sectiile SRI din Ardeal, s-a pensionat. Florin Viisoreanu. Fost ofiter de securitate la Giurgiu. Dupa evenimentele din decembrie 1939, a fost transferat la sectia SRI din Alexandria. Exte un exemplu tipic pentru permutarile operate la nivelul personalului din fosta Securitate, pentru a se pierde urma unor ofiteri implicati în fapte detestabile. Tanase Vizitiu. Fost ofiter de securitatre. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în Brigada antiterorista a SRI, în efectivele ei dizlocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat ca livra informatii de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacsu, pâna mai ieri deputat al PRM, sarit ulterior în barca PSD. Dan Vladu. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit seful sectorului contraspionaj din cadrul sectiei din Constanta. În primavara lui 2000 a fost remarcat filând stafful PDSR, aflat în vizita în localitate. Teodor Vlaicu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a condus sectorul de contrainformatii din Cluj. Aceeiasi misiune i-a revenit si dupa înfiintarea SRI, la scara întregii Transilvanii. Fiul sau a fost încadrat în sectia SRI Cluj, desi nu avea pregatirea necesara. Ioan Vladut. Fost ofiter de securitate. Sub gradul de locotenent colonel, a fost unul dintre primii sefi ai Centrului Operativ Zonal Oltenia al SRI. Ilie Vrânceanu. Fost ofiter de securitate si fost sef al filialei Fondului National de Investitii din judetul Bistrita. Fondul a fost falimentat de Sorin Ovidiu Vântu, care si-a însusit fraudulos cea mai mare parte din banii a 300000 deponenti. Ion Zahiu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, fiind înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI din Buzau. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director în filiala din România a companiei DHL. Dumitru Zamfir. Fost colonel de securitate, în prezent general SRI, sef al serviciului care asigura si interceptarile convorbirilor telefonice. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Cei care îl cunosc afirma ca s-ar fi îmbogatit prin deturnari de fonduri din bugetul SRI. Grigorie Zagarin. Fost ofiter de securitate. Preluat în structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel si, apoi, de general de brigada. S-a pensionat recent, din functia de sef al Diviziunii de contraspionaj. Andrei Zeno. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989 a fost trecut în rezerva. Sub presedintia lui Emil Constantinescu l-a acuzat pe seful statului ca ar fi fost agent al unei puteri straine. Declaratiile sale au fost administrate de PRM astfel încât sa genereze un scandal cât mai rasunator. Condamnat cu suspendare, Andrei Zeno a devenit deputat PRM. Decedat. Etc. etc. etc.

Related posts