Opera Naţională Română Cluj-Napoca – Programul Lunii Aprilie : Spectacol În Premieră Absolută „Evadada ” În Deschiderea Festivalului Cluj-Modern (Duminică, 7 Aprilie 2013, Ora 19.00)

Spectacol realizat în colaborare cu  Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Societatea Culturală „Filarmonia”, Festivalul studenţesc de operă „Viva Vox”

   I. 
   Ionică Pop 

 

 La Deuxième Aventure (céleste) de Monsieur   Antipyrine (2010) 
   Operădada pe un libret de Ion Pachia Tatomirescu, dupăpiesa omonimă a lui Tristan Tzara (premieră absolută) 
Regia: Octavian Jighirgiu
   II.
   Liviu Dănceanu
   Eva (2010) 
   Balet în şapte monologuri (premieră absolută) 
Regia, coregrafia, scenografia şi costumele: Melinda Jakab

I. La deuxième aventure (céleste) de Monsieur Antipyrine

Tristan Tzara, poet de reputaţie mondială, a fost unul dintre iniţiatorii şi exponenţii importanţi ai mişcării literare avangardiste din prima jumătate a secolului XX. Înainte de a se afirma ca promotor al dadaismlui (Zürich, 1916), a publicat o seamă de poezii în limba română, în care se vădesc liniile evoluţiei sale ulterioare: gustul frondei antiacademice, libertatea asociativă a imaginilor, elaborarea versurilor sub impulsul hazardului. Stabilit în Franţa în anul 1919, se alătură grupului poeţilor ce vor deveni curând “suprarealişti”, cu André Breton, Louis Aragon, Paul Éluard şi alţii, experimentând efectele dezintegrării limbajului. După 1930, fervoarea avangardistă încetează treptat să mai constituie marca distinctivă a stilului său, poetul recuperând valorile lirismului şi umanismului, tonifiate de un inconfundabil spirit ludic ce nu l-a părăsit niciodată. 

La deuxième aventure (céleste) de Monsieur Antipyrine ilustrează în mod exemplar turbulenţa perioadei dadaist-suprarealiste. Personajele piesei – recte ale operei – sunt o colecţie de simboluri eterogene ce amestecă de-a valma tirmiteri anatomico-fiziologice personificate metonimic (Creierul dezinteresat, Ureche), noţiuni cu rezonanţă pseudo-farmacologică sau abstractă cărora li se atribuie un absurd statut social (Doamna Antipirină, Domnul Antipirină, Doamna Întrerupere, Domnişoara Pauză, Domnul Absorbţie), inidvizi incognito cu sau fără profesiune (Domnul A, Domnul Aa Antifilosof), precum şi un preaenigmatic domn cu nume astronomico-mitologic (Domnul Saturn). Prin întretăiera capricioasă a replicilor acestora, Tzara persiflează continuu obişnuinţele, limbajul, mentalităţile şi prejudecăţile, dezarticulând şi malaxând sarcastic cotidianul ca şi idealul, cultura, tarele sociale şi politice, toate acestea printr-o tehnică dramaturgică aparent dezordonată ce provoacă fulgurante asociaţii de idei şi adesea un savuros umor al absurdului. Piesa a fost prezentată  în seara de 26 mai 1920  la celebra sală pariziană Gaveau, având în distribuţie pe Tzara însuşi, înconjurat de personalităţile marcante ale mişcării – Breton, Aragon, Éluard, Soupault şi alţii. Evenimentul a stârnit, evident, furtunoase controverse.

Pe vârtejul suprarealist al replicilor Aventurii celeste, regia lui Octavian Jighirgiu construieşte o dramaturgie surprinzătoare, ce coagulează şi valorizează sensurile posibile, fiind în acelaşi timp la rîndu-i subîntinsă de fiorul absurdului, pe care se grefează comportamente cu o coerenţă psihologică ce le conferă o dimensiune tulburătoare. Gravitate şi derizoriu, mască şi demascare,  intensitate a trăirii şi joc gratuit se intersectează şi alternează într-o desfăşurare scenică dinamică şi plină de înţeles – un înţeles pe care-l presimţim mareu, dar care ne scapă totuşi de fiecare dată, lăsându-ne gânditori atunci când jocul s-a sfârşit…

O piesă de personaje, dar şi piesa unui personaj colectiv, La deuxième este jucată şi cântată de un
colectiv de studenţi şi proaspeţi absolvenţi ai claselor de canto ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, cei mai mulţi aflaţi la început de drum, care şi-au asumat cu mult entuziasm urcuşul spinos spre o asemenea premieră, acceptând tripla provocare a unui text, a unei partituri şi a unei regii ieşite din cadrele obişnuitului.

Distribuţia:
Le Cerveau Désintéressé  Ignuţa Cristian / Corneliu Huţanu
Madame Antipyrine Paula Rad / Florica Cozma
Monsieur Antipyrine  Simona Buhac / Anca Câmpean
Madame Interruption  Mădălina Danciu / Alida Barbu
Mademoiselle Pause  Maria Oltean / Paula Rad
Monsieur A  István Kozocsa / Marian Vâsc
Monsineur Aa Antiphilosophe  István Kozocsa / Marian Vâsc
Monsieur Absorbtion  Ioan Stancu / Füstös József
Monsieur Saturne  Daniela Burcuş / Ioana Sârzea
Oreille  Maria Popa / Ramona Bolojan
Scenografia şi costumele: Liliana Moraru
Regia de culise şi luminile: Dan Lupea
Pregătirea muzicală: Francisc Fuchs
Ansamblul Ad Hoc, dirijor: Matei Pop
  II. Eva (2010) – Balet în şapte monologuri 
Cu baletul în şapte monologuri Eva, Liviu Dănceanu şi-a asumat rolul de autor total: a imaginat şapte ipostaze ale femeii, a scris şapte poeme (ce dovedesc un stil poetic aparte, calofil şi ghiduş în acelaşi timp), a ilustrat poemele cu şapte episoade muzicale (opus 134-140) încredinţate unui ansamblu de şapte percuţionişti şi a împletit în fiecare din aceste şapte episoade câte două genuri, adesea surprinzător împerecheate, confecţionându-le titluri ludice: Catavalsie (catavasia şi valsul…), Bagaloptelle (bagatelele şi galopul…) şi aşa mai departe (rebusurile sunt propuse publicului spre rezolvare). Amestecul între conceptual şi ilustrativ caracterizează demersul special pe care compozitorul îl urmăreşte în acest opus: complexităţii de scriitură a partiturii pentru ansamblu de percuţie, prin excelenţă o mixtură de sunet şi zgomot ritmat, cu suprapuneri spectaculoase de structuri care uneori plutesc în timpuri măsurate diferit, i se adaugă ironic-onomatopeicele utilizări ale unor obiecte casnice cât se poate de prozaice – oale şi cratiţe, tacâmuri, farfurii şi un atoatepurificator aspirator.
Nu mai puţin autor total este în acest spectacol Melinda Jakab: pornind de la textele poetice şi succintele sugestii scenice ale compozitorului, regizoarea a clădit o dramaturgie unde şapte personaje – cinci dansatoare şi două actriţe – ne aduc în faţa ochilor pe Eva noastră cea de toate zilele, dar nu mai puţin enigmatică. Figuri individuale pregnante şi în acelaşi timp personaj colectiv, trupuri dar şi simboluri, cele şapte ipostaze zugrăvesc un tablou vivant încântător, sensibil şi incitant, comic şi tragic, ironic şi serios. Paşii, mişcările, atitudinile, mimica poartă marca inconfundabilă a coregrafiei Melindei Jakab; decorul şi costumele sunt bricolate, frust şi cotidian, din ce se afla la îndemână prin casă – o masă, nişte mături, găleţi şi alte asemeni… ba chiar şi nişte instrumente de percuţie cu doi percuţionişti în carne şi oase, reprezentanţi ai lui Adam, curioşi să arunce o privire indiscretă în ograda Evei…
Cele cinci dansatoare selecţionate de Melinda Jakab sunt componente ale excelentului corp de balet al Operei Maghiare clujene, un ansamblu constant orientat spre sondarea teritoriului fascinant al baletului contemporan; ele aduc spectacolului un înalt profesionalism şi spirit de echipă: prim-balerinele Viorica Bogoi şi Iuliana Barabás, Gabriela Pop Rusu – coordonator artistic al compartimentului de balet, Simina Oprean şi Delia Göllner. Cot la cot cu balerinele, cu dezinvoltură şi expresivitate, dansează (chiar aşa!) tinerele actriţe Raluca Lupan şi Diana Buluga, talente emergente ale scenei independente clujene, adepte ale jocului actoricesc total, cu o activitate bogată şi cu o stăpânire excelentă a mijloacelor de expresie moderne.
Distribuţia:
Eva 1  Raluca Lupan
Eva 2  Diana Buluca
Eva 3  Viorica Bogoi
Eva 4  Simina Oprean
Eva 5  Gabriela Pop Rusu
Eva 6  Delia Göllner
Eva 7  Iuliana Barabas
Percuţionist 1  Samuel Lupean
Percuţionist 2  Alexandru Popovici
Regia de culise şi luminile: Dan Lupea
Pregătirea muzicală: Grigore Pop
Ansamblul de Percuţie al Academiei de Muzică « Gheorghe Dima » Cluj-Napoca
dirijor: Matei Pop


Biletele sunt puse în vânzare la Agenţia de Bilete din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 14, telefon: 0264/59.53.63, deschisă de luni până vineri între orele 11-17 şi cu 30 de minute înainte de începerea reprezentaţiei, la caseria din holul Operei Naţionale Române Cluj-Napoca.

 

Despre Autor