CCR motiveaza decizia privind pargul pentru abuzul in serviciu printr-un uz de fals?

Controversata Decizie 392/2017, prin care CCR legifereaza in locul Parlamentului  si impune introducerea unui prag minim al prejudiciului pentru ca abuzul in serviciu sa aiba caracter penal poate fi ilegala deoarece s-ar putea baza pe fals intelectual si uz de fals, sustine site-ul ZIARE.COM

Dupa cum stim,. in 6 iunie, CCR a fost dezbatut exceptia depusa de Bombonica, fosta sotie a lui Liviu Dragnea.

Ministerul Public sau Parchetul, cel condus de Augustin Lazar, a fost reprezentat de procurorul Cosmin Grancea, care, cum era si normal, a pledat pentru respingerea exceptiei.

Procedura, in elaborarea motivarii unei Decizii CCR, obliga ca fiecare sustinere pro si contra si toate punctele de vedere exprimate in sedinta de judecata trebuie redate cuvant cu cuvant, asa cum au fost exprimate in timpul sedintei. Toate acestea fac parte integranta din textul Deciziei CCR care se publica in Monitorul Oficial.

Cei de la ZIARE.COM au analizat textul intregii decizii a CCR si au observat ca sustinerile procurorului Grancea sunt un pic ciudate. Ca urmare au solicitat explicatii Parchetului si au aflat ca, in ceea ce priveste  Decizia 392 a CCR procurorul de sedinta a transmis deja celor de la CCR  o solicitare oficiala de corectare a unor “erori” din textul deciziei publicat in MoF: “Domnul procuror Cosmin Grancea a formulat o cerere de indreptare a erorilor si omisiunilor cu privire la sustinerile procurorului cu prilejul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate care a facut obiectul dosarului nr. 1328 D/2017 al Curtii Constitutionale”.

Cu alte cuvinte, procurorul Grancea reclama ca, asa cum a fost ea publicata in Monitorul Oficial si pe site-ul CCR, redactarea deciziei i-a distorsionat vorbele, fie ca i-au fost “puse” vorbe in gura, fie ca anumite sustineri ale sale au fost cenzurate.

Procurorul Grancea a refuzat categoric o discutie cu cei de la Ziare.com pe aceasta tema, insa surse judiciare au afirmat ca distorsiunea este atat de grava incat, in continutul cererii , procurorul Grancea afirma ca o prestatie ca aceea care ii este atributia in continutul deciziei ar fi descalificanta profesional pentru el.

In baza acestei informatii, jurnalistii de la Ziare.com au cerut CCR, sa precizeze ce anume solicita concret procurorul Grancea si cum a fost solutionata cererea sa insa s-au lovit de un refuz categoric din partea CCR: “Cat priveste continutul concret al dosarului cauzei, precizam ca, potrivit dispozitiilor art.12 alin. (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, Actele si lucrarile Curtii Constitutionale, pe baza carora aceasta pronunta deciziile si hotararile ori emite avizele prevazute la art.11, nu sunt destinate publicitatii“, raspunde CCR, sub semnatura dnei Violeta Oprean.

Avand in vedere ca, de la formularea cererii Parchetului si pana in prezent, CCR nu a publicat o erata la Decizia 392/2017, cum ar fi fost normal daca cererea procurorului Grancea ar fi fost admisa, jurnalistii de la Ziare.com concluzioneaza ca CCR a respins cererea sa, desi CCR evita a confirme chiar si primirea cererii.  Daca CCR ar fi admis indreptarea erorilor invocate, erata ar fi fost publicata si ea in Monitorul Oficial, facand corp comun cu decizia corectata, adica nr. 392. Asa ceva nu exista in Monitorul Oficial si nici pe site-ul CCR.

Insistenti, jurnalistii au cerut apoi inregistrarea sedintei de judecata, doar este publica. La aceasta solicitare CCR raspunde doar ca sedintele publice pot fi urmarite in direct pe site-ul CCR:  https://www.ccr.ro/evenimente/Transmisie-n-direct-a-edinelor-publice   fara insa a pune la dispozitie o inregistrare. Adica, in viziunea CCR, informatia e publica doar atat timp cat dureaza sedinta. “CCR considera ca o informatie este de interes public doar in timp real si limiteaza in mod abuziv caracterul public al unei informatii, o limitare pe care nu o prevede nicio lege” afirma cei de la Ziare.com si au dreptate.

Este socant ca institutia care ar trebui sa fie garantul respectarii drepturilor cetatenesti, intre care este si cel al accesului la informatii publice, garantul transparentei institutiilor, aplica o asemenea tiranie.

Ca urmare a acestor refuzuri repetate, in mod logic, cei de la Ziare.com concluzioneaza ca intr-adevar la “CCR a fost comis un fals intelectual cu ocazia redactarii Deciziei 392/2017 prin alterarea grava a pledoariei procurorului Cosmin Grancea si ulterior a fost comis un abuz prin refuzul corecturii solicitate, ceea ce transforma o eventuala eroare intr-o fapta intentionata”.

Daca nu ar fi avut avea nimic de ascuns, CCR ar fi pus la dispozitie toate informatiile legate de acest incident pentru a nu exista nicio suspiciune in privinta conduitei CCR si a respectului ei pentru adevar.

Iata cum acest CCR controlat de PSD a ajuns sa nu mai accepte opiniile contrare, transparenta si nici macar propria sa lege de organizare si functionare. Si, ca sa scape de ele, mistifica vorbele procurorului de caz.

In concluzie, la CCR se practica un fel de ceausism tarziu cu efecte extrem de grave asupra Romaniei.

 

Related posts