Ambasadorul Moldovei cere “realism, înțelepciune și maturitate” pe tema unei eventuale uniri cu România.

ambasador moldova

“Cunoașterea evenimentelor de atunci poate fi un izvor bun de cunoștințe, o sursă de inspirație pentru generația de astăzi și pentru generațiile viitoare. Cred că, știind mai bine evenimentele legate de Marea Unire, putem acționa în prezent mai înțelept și cu mai multă maturitate. Vorbesc aici despre realism și maturitate, pentru că eu cred că de aceste calități avem nevoie mai mult ca oricând, fie că vorbim de unire — re-unire, (…) fie că vorbim de dorințele și acțiunile noastre de astăzi”, a spus Gribincea, la conferința “Generația Unirii: context istoric, acțiuni rezultate”, desfășurată joi la Universitatea din București.

El a subliniat necesitatea realizării unei “radiografii a societății de astăzi”. “Cred că trebuie să facem clar diferența că republica de astăzi nu este Basarabia din 1918, nici în ceea ce privește componența națională, nici ca teritoriu și frontiere. În al doilea rând, Republica Moldova este cu mult mai divizată din punct de vedere politic, administrativ, etnic, lingvistic, religios, decât Basarabia anului 1918”, a spus diplomatul moldovean.

Gribincea a amintit că “Republica Moldova mai are astăzi o parte a teritoriului ocupată de Rusia, așa numita Republică Moldovenească Nistreană”.

“Republica Moldova are o autonomie pe teritoriul ei, Găgăuzia, în al cărei statut de autonomie se stipulează clar că, în cazul în care Republica Moldova își pierde statalitatea, aceasta va avea drept la autodeterminare. Cred că poate cel mai grav, dacă putem vorbi așa, ca rezultat la nivel de mentalitate este faptul că Republica Moldova a ieșit din Uniunea Sovietică, dar, cum spunea cineva, nu a ieșit Uniunea Sovietică din Republica Moldova. Deci aceasta se vede nu numai dacă vizitezi regiunea transnistreană, dar se vede și la Chișinău”, a susținut ambasadorul.

În opinia sa, “elita politică a Republicii Moldova și cea a Basarabiei anului 1918 reprezintă lucruri total diferite”.

“Mulți dintre cei care au votat Unirea la 1918 aveau în spate închisorile țariste, să ne amintim aici de Constantin Stere, de exemplu. Marea majoritate a celor care au votat independența Republicii Moldova în 1991 aveau în spate școala de partid sovietică. Iar cei care sunt astăzi în Republica Moldova evident că duc în spate o parte din acest bagaj sovietic și va fi foarte greu de aruncat de pe spatele lor”, a precizat el.

Mihai Gribincea a mai spus că, “spre deosebire de Basarabia anului 1918, Republica Moldova are deja o istorie de 25 de ani, ca stat independent”, perioadă în care “s-a creat nu doar o nomenclatură, care este interesată în consolidarea și perpetuarea statului Republica Moldova, dar și o mentalitate aparte”. “Câteva generații de copii au fost educați în școală ca și cetățeni ai unui stat independent”, a arătat ambasadorul.

În opinia sa, un alt aspect care trebuie luat în considerare este “propaganda rusă care continuă în prezent” în Republica Moldova, pe care a caracterizat-o “dacă nu mai periculoasă, cel puțin egal de periculoasă ca prezența Armatei a 14-a în Transnistria”.

“Și cred că ultimul aspect care trebuie luat în seamă când vorbim de pragmatism în politică și situația de astăzi este situația internațională diferită. Basarabia anului 1918 era o regiune ruptă recent de la Imperiul Rus, care încă nu reușise să fie recunoscută internațional. Republica Moldova este recunoscută astăzi de toate statele lumii, este stat membru ONU și al altor organizații internaționale. România, la rândul ei, este și ea parte a acelorași organizații și, mai mult, este stat membru NATO și UE și cred că deciziile de politică externă ale României nu pot fi luate fără a ține cont de acest statut”, a afirmat ambasadorul moldovean.

AGERPRES/

Related posts